Cum sunt respectate drepturile omului în România

România a făcut progrese în promovarea şi apărarea drepturilor omului, care au fost apreciate de majoritatea delegaţiilor care au luat parte la prezentarea raportului naţional privind situaţia respectării drepturilor omului în ţara noastră, în cadrul examinării periodice universale realizate de Consiliul ONU al Drepturilor Omului. Cele mai multe recomandări şi întrebări au fost legate de politicile de combatere a discriminării romilor şi a traficului de carne vie.

Aproape toate delegaţiile au subliniat eforturile autorităţilor române în sensul respectării şi promovării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a celei rome, măsurile adoptate în domeniul justiţiei, sănătăţii, al drepturilor copilului şi ale persoanelor cu dizabilităţi. În multe dintre aceste domenii mai este însă nevoie de îmbunătăţiri. Ambasadorul la ONU al Vietnamului a subliniat că este nevoie de o strategie de creare de joburi pentru femei şi persoane cu dizabilităţi pe lângă îmbunătăţirea accesului acestora la educaţie şi sănătate.

Reprezentantul SUA a evidenţiat problema locuinţelor confiscate de comunişti, care trebuie retrocedate, pe care statul nu a reuşit încă s-o rezolve şi pe cea esenţială a independenţei justiţiei. De asemenea, el şi-a exprimat preocuparea pentru cazurile de acţiuni violente ale poliţiei împotriva unor minorităţi etnice precum romii sau sexuale precum LGBT. O altă procupare este legată de manualele şcolare care ar nega Holocaustul şi ar promova intoleranţa. Aurescu a negat în răspunsurile sale existenţa acestora.

Uruguayul a atras atenţia asupra existenţei unui mare număr de copii abandonaţi fără certificate de naştere şi a mortalităţii infantile crescute din zonele rurale. Algeria a salutat ratificarea de către România în 2010 a Convenţiei ONU referitoare la drepturile persoanelor cu handicap şi a invitat ţara noastră să semneze Convenţia cu privire la drepturile tuturor muncitorilor emigranţi. Argentina a felicitat România pentru aderarea la Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente degradante şi pentru adoptarea Strategiei naţionale anticorupţie pentru perioada 2012-2015.

Grecia a apreciat efortul legislativ făcut de guvern în materie de combatere a traficului cu carne vie şi s-a interesat de situaţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

Reprezentantul Australiei a făcut referire la criza politică din vară, cerând tuturor partidelor din România să respecte statul de drept şi independenţa justiţiei. În plus, în opinia sa, România trebuie să facă mai mult în lupta împotriva prostituţiei. Iar în problema romilor, ”care se confruntă cu discriminarea şi segregarea”, e nevoie de o implementare mai bună a legislaţiei anti-discriminare. Şi reprezentantul Austriei s-a declarat îngrijorat de situaţia romilor şi a recomandat o lege care să le faciliteze acestora accesul la locuinţe.

Belgia şi-a exprimat îngrijorarea faţă de discriminarea unui alt grup minoritar – cel al minorităţilor sexuale – LGBT, susţinând că drepturile acestora trebuie apărate.

Brazilia a atras atenţia că nivelul de ocupare a forţei de muncă rome este scăzut şi ca cetăţenii de această etnie au probleme de acces la asistenţa de sănătate.

Aproape toate delegaţiile au subliniat eforturile autorităţilor române în sensul respectării şi promovării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a celei rome, măsurile adoptate în domeniul justiţiei, sănătăţii, al drepturilor copilului şi ale persoanelor cu dizabilităţi. În multe dintre aceste domenii mai este însă nevoie de îmbunătăţiri.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu, care a condus delegaţia română formată din experţi ai MAE, precum şi de la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Afacerilor Interne, a mulţumit delegaţilor pentru comentarii, întrebări şi recomandări şi a concluzionat că au fost ridicate două probleme principale: incluziunea romilor şi combaterea traficului de fiinţe umane. Totodată Aurescu a reamintit că în Constituţie este prevăzut că normele internaţionale în materie de drepturile omului se aplică cu prioritate în dreptul intern, iar instanţele naţionale aplică jurisprudenţa CEDO, ceea ce reprezintă o importantă garanţie. În plus, România a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind unul dintre statele care au contribuit direct la intrarea în vigoare a Statutului.

Pe de altă parte, Aurescu a subliniat că activitatea instituţiilor anti-corupţie din România: ANI, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost apreciată ca eficientă în UE. Mai ales că 90% din inculpaţii deferiţi justiţiei de DNA în 2006-2012 au fost condamnaţi.

În legătură cu întrebarea ambasadorului Elveţiei referitoare la presupusa prezenţă a unor închisori secrete ale CIA pe teritoriul României, Aurescu a precizat că a existat o comisie parlamentară de investigaţie în perioada 2005-2008, iar raportul acesteia, care infirma existenţa centrelor de detenţie, a fost adoptat de Senat. În privinţa întrebărilor legate de actualele frământări din justiţia românească – mai ales din Consiliul Superior al Magistraturii, secretarul de stat a arătat că membrii CSM sunt verificaţi de ANI, care ”va acţiona cu hotărâre dacă sunt găsite conflicte de interese sau incompatibilităţi”.

”Din păcate perioada supusă evaluării este una de criză economică, care are implicit consecinţe asupra implementării drepturilor omului. Societatea este mai predispusă în asemenea contexte să caute ţapi ispăşitori. Totuşi România a reuşit să vegheze la implementarea eficientă a drepturilor omului, să combată mişcările extremiste şi să evite violenţele”, a mai spus secretarul de stat. În opinia sa, organisme precum Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Consiliul Naţional al Audiovizualului au acţionat hotărât, taxând declaraţiile rasiste sau discriminatorii ale unor jurnalişti sau politicieni.

În privinţa protejării minorităţilor sexuale, Aurescu a subliniat că în ultmii doi ani parada gay s-a desfăşurat fără incidente şi au avut loc mai multe campanii de conştientizare, menite să promoveze toleranţa şi diversitatea.