Cum acţionau medicii acuzaţi de falsificarea de reţete

Medicii acuzaţi de falsificarea de reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi şi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS. În această reţea erau implicaţi 22 de medici şi farmacişti împotriva cărora a început urmărirea penală.

Ei sunt acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare mită şi spălare de bani. Fraudarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, a dus la un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Procurorii au descoperit modul în care acţiona reţeaua: farmacistul stabilea o legătură cu un medic care prescria numeroase reţete false cu valoarea compensată, pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi. Medicul înmâna apoi aceste reţete false farmacistului, care le introducea în programul de gestiune al farmaciei şi le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate.

Farmacia primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontata a medicamentelor, fără ca acestea să fie vândute către pacienţi.