Cum a construit premierul ungar Viktor Orban un imperiu mediatic care îi serveşte interesele şi ţine publicul în întuneric

În lunile premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European, maghiarii au fost avertizaţi că un vot împotriva prim-ministrului Viktor Orban ar fi un vot pentru război total.

Partidul de dreapta Fidesz a prezentat alegerile din 9 iunie drept o luptă existenţială, una care ar putea menţine pacea în Europa dacă Orban ar câştiga - sau ar alimenta o instabilitate generalizată dacă nu ar câştiga.

Pentru a vinde această afirmaţie îndrăzneaţă, Orban s-a folosit de un imperiu mediatic pro-guvernamental extins care domină discursul politic al ţării de mai bine de un deceniu, potrivit AP.

Tactica a funcţionat, aşa cum s-a întâmplat de când Orban a revenit la putere în 2010, iar partidul său s-a clasat pe primul loc în alegeri - deşi nu cu marjele cu care era obişnuit. Un partid nou apărut, condus de un fost membru al Fidesz, a atras alegătorii nemulţumiţi şi a obţinut 29% din voturi faţă de 44% pentru Fidesz.

"Totul s-a destrămat în Ungaria. În esenţă, statul nu funcţionează, există doar propagandă şi minciuni", a declarat Peter Magyar, liderul acestui nou partid care a apărut în ultimele luni şi care este văzut ca fiind poate cea mai formidabilă provocare la adresa puterii lui Orban.

Partidul Respect şi Libertate (TISZA) al lui Magyar a făcut campanie pe baza promisiunilor de eradicare a corupţiei adânc înrădăcinate în guvern. De asemenea, acesta a vorbit deschis despre ceea ce el consideră a fi daunele pe care "fabrica de propagandă" a lui Orban le-a făcut democraţiei din Ungaria.

"S-ar putea să fie foarte dificil să vă imaginaţi din America sau Europa de Vest cum este propaganda şi maşinăria de stat aici", a declarat Magyar într-un interviu acordat Associated Press înainte de alegeri. "Această realitate paralelă este ca Truman Show. Oamenii cred că aceasta este realitatea".

Din 2010, guvernul lui Orban a promovat ostilitatea faţă de migranţi şi drepturile LGBTQ, neîncrederea faţă de Uniunea Europeană şi convingerea că miliardarul ungaro-american George Soros - care este evreu şi unul dintre duşmanii de de lungă durată ai lui Orban - este implicat în comploturi secrete pentru destabilizarea Ungariei.

Astfel de mesaje au adus partidului lui Orban patru majorităţi consecutive de două treimi în Parlament şi, mai recent, cei mai mulţi delegaţi maghiari în legislativul UE.

Dar, potrivit lui Peter Kreko, analist şi director al think tank-ului Political Capital din Budapesta, Orban a creat "un mediu aproape orwellian", în care guvernul controlează majoritatea canalelor de ştiri pentru a controla deciziile maghiarilor.

"Ungaria a devenit o autocraţie informaţională destul de reuşită, sau o dictatură a presei", a menţionat Kreko.

Restricţionarea presei libere din Ungaria afectează în mod direct alegerea democratică informată. Politicienii din opoziţie se plâng de mult timp că primesc doar cinci minute de timp de emisie la fiecare patru ani la televiziunea publică, minimul legal, pentru a-şi prezenta platformele înainte de alegeri.

În schimb, posturile publice de radio şi televiziune reiterează în mod constant punctele de discuţie comunicate atât de Fidesz, cât şi de o reţea de grupuri de reflecţie şi institute de sondare care primesc finanţare de la guvern şi de la acest partid. Analiştii acestora apar în mod regulat în mass-media afiliată pentru a susţine argumentele guvernului, în timp ce comentatorii independenţi apar rar, sau chiar niciodată.

În timpul campaniei din mai, comisia electorală a Ungariei a emis un avertisment radiodifuzorului public pentru difuzarea în mod repetat a videoclipurilor de campanie ale Fidesz în timpul segmentelor de ştiri, o încălcare a normelor de imparţialitate. Radiodifuzorul a continuat totuşi.

Magyar, care a obţinut un loc în Parlamentul European, atribuie succesul noului său partid parţial capacităţii sale de a evita dominaţia lui Orban prin întâlniri directe cu alegătorii şi prin dezvoltarea unui număr mare de susţinători pe reţelele sociale.

Însă, în Ungaria rurală, chiar şi cei care au o prezenţă online puternică se străduiesc să concureze cu controlul Fidesz asupra presei tradiţionale.

Potrivit organizaţiei de monitorizare Reporteri Fără Frontiere, premierul Orban s-a folosit de achiziţiile de organizaţii media de către "oligarhii" conectaţi la guvern pentru a construi "un adevărat imperiu media supus ordinelor partidului său". Grupul estimează că astfel de achiziţii au oferit partidului lui Orban controlul a aproximativ 80% din resursele pieţei media din Ungaria. În 2021, grupul l-a inclus pe Orban pe lista sa de "prădători" media, fiind primul lider din UE care a primit această distincţie.

Totuşi, acest titlul nu a venit de nicăieri: în 2016, cel mai vechi cotidian din Ungaria a fost închis brusc după ce a fost cumpărat de un om de afaceri care are legături cu Orban. În 2018, aproape 500 de publicaţii pro-guvernamentale au fost donate simultan de către proprietarii lor unei fundaţii conduse de loialişti ai lui Orban, creând un conglomerat media de extremă dreapta.

Iar în 2020, aproape întregul personal al celui mai mare portal de ştiri online din Ungaria, Index, a demisionat în masă după ce editorul său principal a fost concediat sub presiune politică.

În plus, reţeaua de jurnalişti independenţi şi de publicaţii online care continuă să funcţioneze în Ungaria se luptă să rămână competitivă, a declarat Gabor Polyák, şeful Departamentului de media şi comunicare de la Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta.

Guvernul este cel mai mare agent de publicitate din Ungaria, a spus el. Un studiu realizat de organizaţia de monitorizare Mérték Media Monitor a arătat că până la 90% din veniturile din publicitatea de stat sunt acordate instituţiilor media pro-Fidesz, menţinându-le pe linia de plutire.

Eforturile guvernului de a controla mass-media au depăşit televiziunea, radioul şi ziarele, trecând la postările de pe reţelele de socializare, care sunt amplificate prin reclame plătite.

Ungaria a cheltuit cel mai mult din întreaga Uniunea Europeană - aproape 4,8 milioane USD - pentru reclame politice pe platformele deţinute de Meta, compania mamă a Facebook, într-o perioadă de 30 de zile în mai şi iunie, depăşind Germania, care are o populaţie de peste opt ori mai mare, potrivit unui raport recent bazat pe date disponibile publicului compilate de Political Capital, Mérték Media Monitor şi site-ul de verificare a faptelor Lakmusz.

Conform raportului, marea majoritate a acestor cheltuieli au provenit de la Fidesz sau de la reprezentanţii săi.

Un cheltuitor important este Megafon, un centru de formare autodeclarat. În aceeaşi perioadă de 30 de zile, grupul a cheltuit 800.000 USD pentru a-şi spori conţinutul pro-guvernamental pe platformele Meta, mai mult decât au cheltuit în total 16 ţări UE în aceeaşi perioadă.

Având în vedere că mesajele guvernamentale sunt atât de răspândite pe toate mediile, a apărut un nivel de polarizare politică ce poate ajunge adânc în viaţa privată a maghiarilor.

Divizarea mediatică are consecinţe şi asupra finanţelor Ungariei, spune deputatul independent Akos Hadházy, care a descoperit zeci de cazuri suspecte de delapidare a fondurilor UE.

Potrivit acestuia, astfel de abuzuri nu sunt abordate din cauză că majoritatea alegătorilor nu sunt conştienţi de ele.

"Urmând modelul rusesc, (guvernul) controlează manual mass-media de stat şi cheltuieşte aproximativ 50 de miliarde de forinţi (135 de milioane USD) pe an pe reclame ... care susţin propriile reţele de televiziune şi website-uri", a spus el. "Oamenii care consumă aceste media pur şi simplu nu aud despre aceste lucruri".