Cum a ajuns Aeroportul Chişinău pe mâna ruşilor

Guvernul de la Chişinău, condus de Valeriu Streleţ (exponent PLDM), se pregăteşte să rezilieze contractul de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău, pentru jumătate de secol, companiei ruse "UK Komaks". Tranzacţia a fost încheiată pe 30 mai 2013 de guvernul condus de Iurie Leancă (pe atunci prim-vicepreşedinte PLDM), scrie Deutsche Welle.

Ulterior, în urma unor metamorfoze mai puţin mediatizate, Aeroportul Internaţional Chişinău a intrat în gestiunea SRL "Avia-Invest". Conform contractului încheiat cu Guvernul, titularul dreptului de proprietate rămâne statul Republica Moldova, iar venitul şi profitul adus prin folosirea bunurilor concesionate aparţin concesionarului SRL "Avia Invest".

Aeroport concesionat "în baza unor informaţii eronate"

Reprezentanţii societăţii civile au reclamat din start înstrăinarea unei companii sănătoase şi profitabile, menţionând că "afacerea este croită pentru un client special". Mai târziu, în luna mai 2015, următorul premier Chiril Gaburici a declarat (cu trimitere la un raport pe care l-a primit de la Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Economiei, Autoritatea Aeronautică Civilă şi Ministerul de Interne) că Aeroportul Internaţional Chişinău a fost dat în concesiune în baza unor informaţii eronate.

Potrivit lui Gaburici, fosta conducere a Aeroportului Internaţional Chişinău ar fi prezentat Guvernului informaţii eronate în baza cărora autorităţile au fost determinate să dea în concesiune aeroportul pentru o perioadă de 49 de ani. Gaburici a mai denunţat atunci "semnarea contractului în condiţii neloiale pentru alţi participanţi la licitaţie" ("UK Komaks" a câştigat concursul de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău după ce din cursă s-au retras 5 investitori importanţi din Europa, la licitaţie participând doar două companii – ambele din Federaţia Rusă).

Leancă "se scuză"

Ex-premierul Iurie Leancă a spus că Ministerul Economiei l-a convins de necesitatea concesionării Aeroportului: "Ministerul Economiei mi-a vorbit despre necesitatea concesionării, pentru că şi pista era deteriorată. Nu am reuşit un împrumut de la BERD. Poate nu trebuia ca acest lucru să fi fost făcut prin acea licitaţie închisă. Asta într-adevăr ţine de competenţa Ministerului Economiei... Poate trebuia să cer suplimentar informaţii. Mi s-a spus atunci că sunt acţionari şi din Coreea de Sud. (...) Acolo este un plan investiţional - nu este aşa de grav", a precizat Iurie Leancă în februarie 2015.

"Avia Invest" a raportat, însă, demararea primelor investiţii (din angajamentul investiţional de 244,2 milioane de euro) abia la împlinirea unui an de la încheierea înţelegerii cu guvernul (demararea lucrărilor la parcarea supraetajată – costul total al lucrărilor anunţat de "Avia-Invest" – 7 milioane de lei moldoveneşti), atunci când deja ar fi trebuit să cheltuiască o bună parte din fondurile la care se angajase.

CNA recomandă rezilierea

Într-un raport transmis zilele acestea premierului Streleţ şi ministrului Justiţiei (la finalul căruia recomandă anularea contractului de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) menţionează că în perioada 2013 - 2015 compania investitoare nu a făcut investiţii proprii în dezvoltarea Aeroportului, ci doar a folosit banii proveniţi din activităţile acestuia. Iar Inspectoratul de Stat în Construcţii atenţionează că suma anunţată de 7 milioane de lei investiţi în construcţia parcării Aeroportului este una exagerată.

Mai mult, revizorii de la CNA au mai constatat că pe parcursul ultimilor doi ani "Avia Invest" a donat clubului de fotbal "Milsami Orhei" (patronat de Ilan Shor, principalul suspect în dosarul furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar al ţării, actualmente primar de Orhei) peste 9 milioane de lei din banii obţinuţi din activităţile aeroportuare. Totodată, Chişinăul a solicitat autorităţilor ruse să verifice provenienţa a 5 milioane de euro în capitalul social al "Avia Invest", Chişinăul suspectând că banii ar proveni de la cele trei bănci devalizate la sfârşitul anului 2014 – "Banca de Economii", "Banca Socială" şi "Unibank" (deja în proces de lichidare).

Pentru a citi articolul integral intraţi aici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.