CSM, reacţie selectivă la raportul SUA privind climatul investiţional din România: Aprecieri în prim-plan, critici estompate
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacţionat vineri la recentul raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investiţional din România, document care formulează o serie de observaţii critice inclusiv cu privire la funcţionarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.
În comunicatul său, CSM a ales să pună în prim-plan aspectele favorabile menţionate de autorii raportului, în timp ce o serie de critici concrete cuprinse în document sunt prezentate într-o formă atenuată sau nu sunt menţionate deloc.
Printre aspectele asupra cărora CSM insistă se numără aprecierile generale privind independenţa justiţiei şi funcţionarea instanţelor.
Raportul american abordează însă şi probleme sensibile, precum scăderea eficienţei DNA şi numărul mare de dosare ajunse la prescripţie. Departamentul de Stat al SUA menţionează, printre altele, 9.635 de trimiteri în judecată şi/sau condamnări anulate în perioada 2022–2025, în contextul deciziilor CCR privind prescripţia.
Documentul se referă şi la restrângerea competenţelor DGA şi la efectele acesteia asupra anchetelor. De asemenea, este menţionată decizia Înaltei Curţi din 2025 privind investigarea persoanelor din afara MAI, care a dus, potrivit procurorilor citaţi în raport, la excluderea unor probe şi retrimiterea dosarelor la parchete.
Raportul Departamentului de Stat remarcă inclusiv faptul că atribuţiile ANI au fost limitate semnificativ printr-o decizie a CCR din mai 2025.
Una dintre concluziile raportului american este că, pe hârtie, cadrul anticorupţie este unul solid, însă aplicarea sa în practică rămâne deficitară.
Redăm integral comunicatul CSM:
COMUNICAT DE PRESĂ
Raportul Departamentului de Stat al SUA confirmă independenţa sistemului judiciar şi progresele României în combaterea corupţiei
Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de publicarea Raportului Departamentului de Stat al SUA privind climatul investiţional din România pentru anul 2026. Documentul cuprinde o serie de constatări importante referitoare la sistemul judiciar şi la lupta împotriva corupţiei, confirmând progresele realizate de România în aceste domenii.
Astfel, raportul Departamentului de Stat consemnează expres că „the judicial system îs independent from the executive branch” („sistemul judiciar este independent de puterea executivă”).
Totodată, documentul arată că România „hâş made significant strides to combat corruption” („a făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei”) şi reaminteşte că, încă din luna noiembrie a anului 2022, Comisia Europeană a apreciat că România realizase progrese suficiente în combaterea corupţiei la nivel înalt şi în reforma sistemului judiciar pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, închis ulterior în mod oficial la 15 septembrie 2023.
Raportul face referire şi la percepţia asupra corupţiei, citând Studiul economic OECD pentru România din 2026 şi Eurobarometrul special din 2025.
În acest context, este relevantă raportarea acestor date la situaţia existentă la nivelul întregii Uniuni Europene. Potrivit Eurobarometrului 2025, 75% dintre respondenţii din România considerau corupţia ca fiind larg răspândită, faţă de media Uniunii Europene de 69%, România situându-se la acelaşi nivel cu Cehia, în timp ce 13 state membre înregistrau procente mai ridicate. Datele mai recente ale Eurobarometrului 2026 indică o valoare de 71% pentru România, identică mediei Uniunii Europene de 71%.
Raportul semnalează, în acelaşi timp, o serie de vulnerabilităţi care necesită în continuare atenţie, între care durata unor proceduri judiciare, lipsa de predictibilitate legislativă şi jurisprudenţială în anumite domenii, dificultăţile privind executarea unor hotărâri judecătoreşti, precum şi necesitatea continuării procesului de digitalizare a sistemului judiciar.
În ceea ce priveşte referirile raportului la efectele intervenirii prescripţiei răspunderii penale, Consiliul Superior al Magistraturii ia act de această preocupare, care a constituit, de altfel, şi obiectul unei analize aprofundate a autorităţilor judiciare române.
Aceasta s-a materializat în Hotărârea nr. 1348/2026 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost analizate, pe baza datelor concrete din dosare, cauzele reale care au condus la incidenţa prescripţiei răspunderii penale într-un număr semnificativ de cauze. Analiza a urmărit identificarea etapelor procesuale şi a factorilor instituţionali care au contribuit la această situaţie, pentru că dezbaterea publică şi evaluările externe să se întemeieze pe date obiective şi pe o imagine completă a parcursului cauzelor.
În ceea ce priveşte referirea raportului la activitatea Inspecţiei Judiciare, potrivit căreia ar fi fost vizate situaţii în care judecătorii nu ar fi respectat jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia prescripţiei, este necesară o precizare factuală importantă: după anul 2022 nu a fost exercitată nicio astfel de acţiune disciplinară împotriva vreunui judecător, o asemenea situaţie nefiind înregistrată nici anterior anului 2022.
Consiliul subliniază că independenţa judecătorului în soluţionarea cauzelor reprezintă una dintre garanţiile fundamentale ale statului de drept, iar răspunderea disciplinară nu poate constitui un mecanism de control asupra soluţiilor judiciare pronunţate în exercitarea funcţiei de judecată.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că evaluările externe ale sistemului judiciar reprezintă instrumente utile pentru identificarea progreselor şi a vulnerabilităţilor şi va continua să furnizeze partenerilor internaţionali datele şi clarificările necesare pentru ca aceste evaluări să reflecte cât mai exact situaţia sistemului judiciar din România.
Constatările Departamentului de Stat al SUA privind independenţa sistemului judiciar, progresele semnificative realizate în combaterea corupţiei şi evoluţiile care au permis închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare reprezintă confirmarea unor rezultate instituţionale importante, care trebuie consolidate şi continuate.
