CSM a decis: Eugen Nicolicea, Rareş Bogdan şi Dan Puric, pe lista neagră a denigratorilor justiţiei
alte articole
Afirmaţiile lansate în spaţiul public cu ocazia audierii Mitropolitului Ardealului la DNA, prin intermediul posturilor de televiziune Realitatea TV şi Antena 3, preluate ulterior şi de alte instituţii media, afectează credibilitatea justiţiei, aducând atingere independenţei şi imparţialităţii procurorilor, precum şi independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, a stabilit, în cadrul şedinţei de marţi, plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Verificările au fost efectuate de Inspecţia Judiciară la solicitarea vicepreşedintelui CSM, formulată ca urmare a sesizării procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi au vizat declaraţiile făcute de deputatul Eugen Nicolicea, realizatorul Tv Rareş Bogdan şi Dan Puric - actor, eseist şi regizor de teatru, lansate în spaţiul public prin intermediul emisiunii "Jocuri de putere" difuzată de Realitatea TV şi emisiunilor "La ordinea Zilei" şi "Sinteza Zilei" difuzate de Antena 3 în perioada 11 - 12 iulie.
"Afirmaţiile persoanelor publice nominalizate au fost emise în contextul audierii de către DNA a domnului Laurenţiu Streza, Mitropolit al Ardealului, în calitate de martor într-un dosar aflat în instrumentarea acestei structuri şi au vizat activitatea profesională a procurorilor DNA şi legalitatea măsurilor dispuse, fiind pusă în discuţie deontologia profesională a acestora.
Inspectorii judiciari au constatat că afirmaţiile lansate în spaţiul public, în sensul că activitatea procurorilor are caracter distructiv şi urmăreşte să lovească în reperele morale ale propriului popor, aduc atingere independenţei sistemului judiciar cu consecinţa decredibilizării acestuia. Mai mult, la nivelul societăţii, un astfel de mesaj poate genera un sentiment de revoltă şi respingere faţă de justiţie.
Susţinerile potrivit cărora citarea la sediul DNA a unor înalţi ierarhi ai Bisericii a reprezentat un act abuziv al procurorilor, întrucât trebuiau găsite alte modalităţi "discrete" pentru audierea acestora, reprezintă acuzaţii de natură să creeze o presiune asupra activităţii procurorilor şi să afecteze încrederea cetăţenilor în independenţa, imparţialitatea şi reputaţia lor profesională", a arătat CSM.
Plenul Consiliului a ajuns la concluzia că afirmaţiile lansate în spaţiul public, de către persoane publice care se bucură de o anumită cotă de încredere din partea opiniei publice, au depăşit limitele admisibile ale libertăţii de exprimare şi pot induce în rândul opiniei publice neîncrederea în corectitudinea şi legalitatea activităţii procurorilor, cu consecinţa subminării independenţei, imparţialităţii şi prestigiului justiţiei, elemente esenţiale pentru existenţa unui stat de drept.
