Csibi Magor, director de program la WWF: ”Trebuie să protejăm pădurea cu implicarea comunităţilor locale” (video)

”Trebuie să lăsăm generaţiei de după noi cel puţin la fel de multe păduri câte am găsit noi când am venit pe lume. Până acum am încercat să protejăm natura de oameni, dar programele de conservare nu pot face abstracţie de om, şi trebuie implicate comunităţile locale”, a susţinut Csibi Magor în cadrul unei conferinţe despre despăduririle abuzive, organizată ieri de Institutul Verde la Spaţiul Public European.

Fostul europarlamentar a explicat că atunci când vorbim despre păduri ”este vorba de zeci de mii de specii care formează un ecosistem complet, al căror rol nu poate fi ignorat”. El a pledat pentru protejarea strictă a pădurilor virgine şi cvasi-virgine.

Referitor la soluţiile propuse de guvern, precum ordonanţa de urgenţă care interzice exporturile de lemn timp de trei luni, Magor a subliniat că ”vobim de ordonanţe de urgenţă, dar România nu are o strategie pe păduri şi împăduriri”. În schimb, ţări precum Polonia au împădurit 250.000 de hectare şi se ţin de un plan foarte serios, menit să ajute şi comunităţile care depind de păduri.

Csibi Magor crede că Radarul Pădurilor trebuie îmbunătăţit, astfel încât orice persoană să poată verifica prin SMS dacă un transport cu lemne este ilegal. Mai mult, în opinia sa, trebuie confiscat camionul astfel încât aceste practici ilegale să fie descurajate.

La rândul său, Cristian Lascu, redactor-şef al Naţional Geographic România, a afirmat că în timpul lui Ceauşescu a avut loc în România o conferinţă naţională a pădurii în care s-a redus cota anuală de tăieri de la 20 la 19 milioane de metri cubi. În opinia sa, ”comunităţile locale nu mai iubesc arborii şi-i taie pentru a face focul cu lemn”.

Speologul a povestit despre experienţa sa de membru al Comisiei prezidenţiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice şi naturale, înfiinţată de preşedintele Traian Băsescu. Aceasta a realizat un raport în care se arăta că pădurile sunt o resursă formidabilă şi i-a cerut preşedintelui să oprească ”tăierile mai mari decât pe timpul Sovromurilor”. Lascu a arătat însă că preşedintele nu a făcut nimic în acest sens, ”pentru că avea nevoie de UDMR la guvernare pentru a avea majoritate, iar udemeriştii sunt mari tăietori de păduri”.

Redactorul-şef al Naţional Geographic a susţinut că este nevoie de o guvernare cu simţ patriotic şi a opinat că ”nu este exclus ca mişcarea de protest împotriva defrişărilor abuzive să ajungă precum cea legată de Roşia Montana”. Lascu a salutat reacţia societăţii civile, amintind totodată că 10.000 de bulgari au ieşit în Sofia pentru a protesta împotriva Codului Silvic. El a mai dat exemplul Tailandei unde Regele a dat un decret ca să nu se mai taie niciun arbore de tec, cei care-l încalcă urmând să facă automat închisoare timp de trei ani.

Alex Dima, producătorul emisiunii ”România Te Iubesc” de la ProTV, a prezentat mai multe materiale video cu anchete realizate de-a lungul timpului despre cum sunt defrişaţi munţi întregi, cu complicitatea poliţiei şi a localnicilor, care fie sunt prea săraci şi găsesc în asta o sursă de venit facilă, fie sunt atât de bogaţi, încât nu li se poate face nimic.

Potrivit datelor Curţii de Conturi, per total, în România 500.000 de hectare au fost defrişate ilegal.

”Pentru oamenii fără loc de muncă este cel mai uşor să facă bani din tăierea lemnului. Dacă furi peste 5 metri cubi de lemn, nu intri la contravenţie, ci la infracţiune. Se face dosar penal şi judecătorul îi lasă liberi pe motiv că nu reprezintă pericol social”, a explicat jurnalistul.

El a arătat că în Munţii Maramureşului şi Valea Trotuşului este un adevărat dezastru, sute de hectare de pădure fiind rase. Potrivit datelor Curţii de Conturi, per total, în România 500.000 de hectare au fost tăiate ilegal.

Pentru a combate acest fenomen grav, Alex Dima a cerut diverşilor miniştri care s-au perindat la Ministerul Mediului, Laszlo Borbely, Lucia Varga, Doina Pană, să declare defrişările ilegale un atentat la siguranţa naţională, dar aceştia n-au făcut nimic.

”Pădurea este bun de interes naţional. Ce se taie ilegal peste un hectar trebuie să fie trecut la atentat la siguranţa naţională, pentru ca judecătorii să nu mai spună că cei care taie nu reprezintă pericol social şi să-i bage la închisoare ca să li se facă frică”, a concluzionat Dima. În opinia sa, miza mare este schimbarea mentalităţii comunităţilor locale care trebuie ”să ia atitudine şi să nu mai permită camioanelor cu lemn furat să treacă”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.