Criza politică din Franţa se adânceşte: Guvernul a căzut în urma unui vot de neîncredere

Parlamentarii francezi au adoptat miercuri o moţiune de cenzură împotriva guvernului, aruncând a doua mare putere economică a Uniunii Europene într-o criză care îi ameninţă capacitatea de a legifera şi de a stăpâni un deficit bugetar masiv, transmite Reuters.

Parlamentarii de extremă dreapta şi de stânga şi-au unit forţele pentru a susţine o moţiune de cenzură împotriva premierului Michel Barnier, cu o majoritate de 331 de voturi în sprijinul moţiunii.

Barnier trebuie acum să îşi prezinte demisia şi pe cea a guvernului său preşedintelui Emmanuel Macron, făcând ca mandatul de trei luni al guvernului său minoritar să fie cel mai scurt din istoria celei de a cincea republici a Franţei, care a început în 1958. Se aşteaptă ca el să facă acest lucru joi dimineaţa, a raportat presa franceză.

Stânga dură şi extrema dreaptă l-au pedepsit pe Barnier pentru că a folosit puteri constituţionale speciale pentru a adopta o parte a unui buget nepopular fără un vot final în parlament, unde acesta nu a beneficiat de sprijin majoritar. Proiectul de buget a vizat economii de 60 de miliarde de euro în încercarea de a reduce deficitul uriaş.

„Această realitate (a deficitului) nu va dispărea prin magia unei moţiuni de cenzură”, a declarat Barnier în faţa parlamentarilor înainte de vot, adăugând că deficitul bugetar se va întoarce să bântuie orice guvern va urma.

Niciun guvern francez nu a mai pierdut un vot de încredere de la cel al lui Georges Pompidou în 1962. Macron a declanşat criza prin convocarea unor alegeri anticipate în iunie, care s-au soldat cu un parlament polarizat.

Cu preşedintele său slăbit, Franţa riscă să încheie anul fără un guvern stabil sau un buget pentru 2025, deşi Constituţia permite măsuri speciale care ar preveni o blocare a guvernului în stilul Statelor Unite.

Turbulenţele politice din Franţa vor slăbi şi mai mult o Uniune Europeană deja afectată de prăbuşirea guvernului de coaliţie din Germania şi cu câteva săptămâni înainte ca preşedintele ales al SUA, Donald Trump, să revină la Casa Albă.

Ministrul demisionar al Apărării, Sebastien Lecornu, a avertizat că turbulenţele ar putea afecta sprijinul Franţei pentru Ucraina.

Partidul stângii radicale La France Insoumise (LFI) a cerut demisia lui Macron.

Demisia lui Barnier a fost salutată de şefa extremei drepte, Marine Le Pen, care a încercat de mai mulţi ani să prezinte partidul său, Adunarea Naţională (RN), drept un guvern în aşteptare.

„Nu cer demisia lui Macron. Presiunea asupra preşedintelui va fi din ce în ce mai mare. Numai el va lua această decizie”, a spus ea.

Nicio ieşire uşoară din criza politică franceză

Franţa se confruntă acum cu o perioadă de incertitudine politică profundă, care deja nelinişteşte investitorii în obligaţiuni suverane şi acţiuni franceze. La începutul acestei săptămâni, costurile de împrumut ale Franţei le-au depăşit pentru scurt timp pe cele ale Greciei, considerată în general mult mai riscantă.

Potrivit sursei citate, Macron trebuie acum să facă o alegere. Palatul Elysee a declarat că preşedintele se va adresa naţiunii joi seara.

Trei surse au declarat că Macron intenţionează să instaleze rapid un nou premier, una dintre ele afirmând că doreşte să numească un şef de guvern înainte de ceremonia de redeschidere a Catedralei Notre-Dame de sâmbătă, la care Trump urmează să participe.

Orice nou prim-ministru s-ar confrunta cu aceleaşi provocări ca şi Barnier în ceea ce priveşte adoptarea proiectelor de lege, inclusiv bugetul pentru 2025, de către un parlament divizat. Nu pot avea loc noi alegeri parlamentare înainte de luna iulie.

Macron ar putea, alternativ, să le ceară lui Barnier şi miniştrilor săi să rămână în funcţie în calitate de interimari, în timp ce el îşi ia timp pentru a identifica un prim-ministru capabil să atragă suficient sprijin transpartinic pentru a trece legislaţia.

Un guvern interimar ar putea fie să propună o legislaţie de urgenţă pentru a transfera prevederile privind impozitele şi cheltuielile din bugetul pentru 2024 în anul următor, fie să invoce puteri speciale pentru a adopta proiectul de buget pentru 2025 prin decret - deşi juriştii spun că aceasta este o zonă gri din punct de vedere juridic, iar costurile politice ar fi uriaşe.

Opozanţii lui Macron ar putea, de asemenea, să respingă un prim-ministru după altul.