Maia Sandu acuză Kremlinul că foloseşte preoţi şi boţi pentru a influenţa alegerile: „Încearcă să cucerească Moldova prin cumpărarea voturilor”

Rusia şi-a extins ingerinţa în alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova, ajungând în această perioadă şi la alegătorii care trăiesc în străinătate, a punctat preşedinta Maia Sandu, potrivit Financial Times.

„Moscova şi-a intensificat campania de dezinformare online”, a declarat pentru sursa citată Maia Sandu, care s-a bazat pe diaspora pentru a câştiga un al doilea mandat în alegerile prezidenţiale de anul trecut şi pentru a asigura un vot „DA” la referendumul privind aderarea la UE.

„Ruşii vizează diaspora”, a spus ea, acuzând Moscova că foloseşte preoţi ortodocşi ruşi pentru a răspândi propagandă şi că utilizează reţeaua de boţi „Matrioşka” pentru a genera conţinut fals, pretinzând că este vorba de mass-media străină legitimă.

Lidera de la Chişinău, împreună cu fracţiunea pro-UE Partidul Acţiune şi Solidaritate care speră să-şi păstreze majoritatea pe 28 septembrie, a declarat că se teme de o repetare a campaniei din 2024, când agenţi ruşi ar fi făcut ameninţări false cu bombă la secţiile de votare moldoveneşti din străinătate, inclusiv în Germania.

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău a detaliat anul trecut un atac „fără precedent” al Rusiei asupra procesului electoral din ţară, acuzând Moscova că a canalizat sume uriaşe de bani către Republica Moldova pentru a cumpăra voturi printr-o reţea extinsă de intermediari.

Sandu a estimat că Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova „amestecându-se în alegerile noastre” din 2024.

Tacticile Rusiei evoluează acum, a adăugat Maia Sandu, menţionând că infractorii plătiţi de Moscova sunt folosiţi şi pentru a stârni tulburări în închisorile moldoveneşti.

„Rusia foloseşte într-adevăr o gamă foarte largă de instrumente... încercând să copleşească instituţiile noastre”, a menţionat şefa statului.

Kremlinul, care a ameninţat de nenumărate ori Republica Moldova şi care deţine militari în regiunea transnistreană, făcând tot posibilul să-i menţină acolo, a negat orice implicare şi amestec în alegerile din străinătate.

Preşedinta Maia Sandu a solicitat sprijinul Uniunii Europene în cadrul unui discurs ţinut în Parlamentul European de la Strasbourg la începutul acestei săptămâni.

„Vreau ca UE să înveţe din experienţa noastră”, a declarat ea pentru Financial Times înainte de discursul său.

„Moldova este o democraţie fragilă, dar putem observa că unele dintre lucrurile pe care Rusia le face în Moldova sunt apoi exportate în alte locuri. Nu ar trebui să subestimăm pericolul pentru democraţiile noastre”, a adăugat Maia Sandu.

Bruxellesul a promis anul trecut un sprijin economic de 1,8 miliarde de euro pentru Moldova, înaintea referendumului privind aderarea la UE convocat de Sandu, care a fost câştigat la limită prin votul „DA”.

Alegerile prezidenţiale organizate în acelaşi timp au fost, de asemenea, foarte strânse între Sandu şi candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo, fost procuror general.

Sandu a câştigat turul doi cu 55% din voturi, graţie numeroasei diaspore moldoveneşti. Dacă s-ar fi numărat doar voturile din ţară, ea ar fi pierdut alegerile, deoarece alegătorii s-au întors împotriva ei din cauza creşterii costurilor energiei legate de războiul dus de Rusia în Ucraina şi de decizia Moldovei de a reduce dependenţa de gazul rusesc.

Progresul Moldovei pe calea aderării la UE a stagnat, deoarece cererea sa este cuplată cu cea a Ucrainei. Ambele ţări au depus cereri de aderare la blocul comunitar în 2022, după invazia pe scară largă a Rusiei.

Însă Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei şi un bun prieten al lui Vladimir Putin, a refuzat să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina, iar preşedintele Volodimir Zelenski a insistat că Kievul şi Chişinăul ar trebui să avanseze în acelaşi ritm.

„Având în vedere presiunea la care suntem supuşi din partea Rusiei şi ameninţările cu care ne confruntăm, integrarea în UE este singura modalitate de a supravieţui ca democraţie”, a declarat preşedinta Sandu.

„Credem că UE ar trebui să găsească o soluţie pentru ca atât Moldova, cât şi Ucraina să poată trece la etapele următoare”, a adăugat Sandu.

Lidera de la Chişinău a calificat viitoarele alegeri parlamentare din 28 septembrie drept ultimul obstacol în calea aderării Moldovei la UE.

În campania electorală de la prezidenţialele din 2024, Stoianoglo a cerut ca Moldova să fie în „armonie” atât cu „vestul, cât şi cu estul”. Coaliţia sa pentru parlamentarele din această toamnă, Blocul Alternativa, în frunte cu primarul pro-rus al Chişinăului, Ivan Ceban, susţine nominal integrarea în UE, dar Maia Sandu a afirmat că adversarii săi urmăresc să anuleze progresele Moldovei şi să readucă ţara în sfera de influenţă a Rusiei.

Marţi, Sandu a mai declarat în faţa Parlamentului European că Moscova încearcă „să cucerească Moldova prin cumpărarea voturilor”.