Criza energetică din Europa: În mod neaşteptat, populaţia din Germania este acum în favoarea energiei nucleare

Timp de decenii, Germania a avut o relaţie contradictorie cu privire la energia nucleară. În prezent, Germania are trei reactoare nucleare existente care produc aproximativ 6% din energia electrică a ţării, departe de anii 1990, când 19 centrale nucleare produceau aproximativ o treime din energia electrică a ţării, relatează site-ul de ştiri Zero Hedge.

Originea actualei stări de lucruri poate fi urmărită până în 1998, când un nou guvern de centru-stânga format din Partidul Verzilor şi Social-Democraţi a început să ceară ca ţara să renunţe la energia nucleară, un obiectiv pe termen lung al Verzilor.

Verzii au devenit proeminenţi în anii 1980, după ce au început să se mobilizeze împotriva pericolelor energiei nucleare şi ale armelor nucleare pe fondul Războiului Rece. Într-adevăr, ultimele centrale nucleare noi construite în Germania datează din 2002, după care au fost puse în aplicare planuri de eliminare treptată a tuturor centralelor existente în următoarele câteva decenii.

Cu toate acestea, situaţia s-a schimbat din nou în 2010, după ce o coaliţie formată din Partidul Liber Democrat (liberali) şi Partidul Conservator Creştin-Democrat a ajuns la putere şi a prelungit utilizarea energiei nucleare în Germania cu până la 14 ani. Dar, din păcate, acceptarea energiei nucleare nu avea să dureze: un an mai târziu, exploziile şi fuziunile de la centrala nucleară Fukushima din Japonia au înrăutăţit starea de spirit a publicului în ceea ce priveşte energia nucleară şi au forţat Germania să facă o nouă schimbare de macaz în privinţa acestei politici. Berlinul a revenit apoi la planul iniţial de eliminare treptată a energiei nucleare până la sfârşitul anului 2022.

Dar invazia rusă în Ucraina forţează o regândire a securităţii energetice nu numai în Germania, ci şi pe întregul continent european.

Până anul trecut, Berlinul şi Moscova erau parteneri energetici majori, Rusia furnizând Germaniei cea mai mare parte din cantitatea de petrolul şi gaze naturale. Dar invazia rusă în Ucraina a făcut ca Europa şi Germania să se străduiască să caute surse alternative de aprovizionare. Germania îşi regândeşte acum strategia de eliminare treptată a energiei nucleare, iar publicul se aliniază.

"Vom avea nevoie de mai multă energie electrică în viitor. Acesta este un fapt", a declarat cancelarul german Olaf Scholz pentru Deutsche Welle.

Dacă, anterior, majoritatea populaţiei era în favoarea eliminării treptate a energiei nucleare în urma dezastrului de la Fukushima, acum peste 80% sunt în favoarea prelungirii duratei de viaţă a reactoarelor nucleare existente în Germania.

Energia nucleară este văzută ca o sursă de energie preferabilă unei reveniri la arderea cărbunelui. Potrivit grupului anti-nuclear WISE, cu sediul în Olanda, centralele nucleare produc 117 grame de emisii de CO2 pe kilowatt-oră, mult mai puţin în comparaţie cu arderea lignitului, care emite peste 1.000 de grame de CO2 pe kilowatt-oră.

Înapoi la cărbune

Limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră nu este o prioritate pentru Europa, care duce acum lipsă de energie.

Potrivit unui raport al Observer Research Foundation, întreruperile în aprovizionarea cu energie cauzate de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei au dus la o creştere şi mai mare a preţurilor la gazul natural lichefiat (GNL), lăsând cărbunele drept singura opţiune pentru energie electrică dispecerizabilă şi accesibilă în mare parte din Europa, inclusiv pe pieţele dificile din Europa de Vest şi America de Nord, care au politici explicite de eliminare treptată a cărbunelui.

Potrivit publicaţiei americane The Washington Post, minele de cărbune şi centralele electrice care s-au închis în urmă cu 10 ani au început să fie reparate în Germania.

În ceea ce observatorii din industrie au numit o "primăvară" pentru centralele electrice pe cărbune din Germania, se aşteaptă ca ţara să ardă cel puţin 100.000 de tone de cărbune pe lună până la iarnă. Aceasta este o mare schimbare în sensul de mers, având în vedere că obiectivul Germaniei a fost de a elimina treptat toată energia electrică produsă pe bază de cărbune până în 2038.

Alte ţări europene precum Austria, Polonia, Olanda şi Grecia au început, de asemenea, să repornească centralele pe cărbune.

Între timp, importurile de cărbune din China au crescut, deoarece producătorii de energie electrică au mărit achiziţiile pentru a face faţă cererii de energie electrică în perioada de vârf a verii. China are cel mai mare număr de centrale electrice pe cărbune operaţionale (3.037), în timp ce Germania, cea mai mare economie din UE, are doar 63.

Situaţia a dus la o creştere fulminantă a consumului global de cărbune, care ar putea atinge niveluri nemaiîntâlnite în ultimul deceniu, deşi va exista o limită a creşterii, având în vedere că investiţiile în noi centrale pe cărbune au stagnat.

Dar acest lucru nu face decât să înăsprească piaţa cărbunelui, împingând sursa de energie într-o categorie de supraperformanţă.

Preţul cărbunele termic, care este varietatea utilizată pentru a genera energie, a înregistrat o creştere de 170% de la sfârşitul anului 2021, iar majoritatea acestei creşteri a avut loc în urma invaziei ruse în Ucraina.