Criza din Italia a înmulţit în mod alarmant sumele cheltuite pe jocuri de noroc

Se estimează că în Italia între 700.000 şi un milion de persoane suferă de ludopatie sau dependenţă de jocurile de noroc, dintre care între 200.000 şi 300.000 sunt considerate cazuri grave, notează ziarul ABC.

Pe fondul acestor cifre, a fost lansată o amplă dezbatere privind febra jocurilor de noroc care a cuprins ţara. O întâmplare tragică a adus în actualitate acest fapt: Luigi Preiti, în vârstă de 49 de ani, care era divorţat şi în şomaj, îşi distrusese viaţa din cauza jocurilor de noroc. El este autorul focurilor trase în timpul atentatului din 28 aprilie de la Roma, în care au fost răniţi doi carabinieri şi o femeie însărcinată.

Criza economică şi şomajul au făcut multe persoane să cadă în patima jocurilor de noroc, care este a treia industrie din Italia. Italia reprezintă piaţa cea mai importantă a jocurilor din Europa şi a cincea la nivel mondial (prima este SUA). În timp ce consumul de bunuri a scăzut cu 8% din cauza crizei, cheltuielile pentru jocurile de noroc au crescut alarmant, este de părere sociologul Maurizio Fiasco, cel mai mare expert italian în domeniu.

La izbucnirea crizei în urmă cu cinci ani, italienii cheltuiau pentru astfel de jocuri 15 miliarde de euro, o cifră care a crescut la 80 de miliarde în 2011. Statul a câştigat 10 miliarde, practic tot atât cât au câştigat şi organizaţiile criminale: 41 de clanuri mafiote îşi extind puterea în acest domeniu limitând încasările fiscale ale statului.

Fiecare italian joacă în medie 2.125 de euro pe an. Nu există loc în care să nu se ofere posibilitatea de a juca: la bar, la prăvălie, în sala de bingo, aproape de serviciu, pe Internet... Italia este presărată cu peste 700.000 de maşini de jocuri de noroc, aşa-numite păcănele, distribuite în 1500 de săli deschise 365 de zile pe an.

Se estimează că în Italia există 34 de milioane de persoane, peste jumătate din populaţie, dependente de jocurile de noroc. 'Este vorba de o bulă care creşte tot mai mult pe zi ce trece', explică sociologul Maurizio Fiasco, care a criticat în termeni duri şi publicitatea făcută acestor jocuri.

'Reclama care se face acestor jocuri este foarte atractivă şi arată, de exemplu, cum stăpânul casei se conectează imediat la această lume fantastică şi plină de posibilităţi. Sunt aleşi actori cu o imagine credibilă care pot fi foarte uşor imitaţi. Se încalcă astfel dreptul la sănătate, drepturile consumatorilor şi dreptul de a nu fi manipulat de mesajele publicitare', conchide el.