Costel Corduneanu dă în judecată statul şi cere daune morale două milioane de lei

Costel Corduneanu, considerat dintre liderii clanurilor interlope din Iaşi, a dat în judecată statul român şi cere despăgubiri morale de două milioane de lei pentru perioada de opt luni în care a stat în arest, fiind urmărit penal într-un dosar de trafic de droguri. Corduneanu îi acuză pe procurori că au influenţat instanţele prin faptul că l-au catalogat drept lider al unui clan.

Conform Mediafax, Corduneanu a înregistrat o cerere la Tribunalul Iaşi prin care solicită statului român să îi achite daune morale de două milioane de lei şi daune materiale de 100.000 de lei în dosarul în care a fost arestat preventiv, în 10 octombrie 2004, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, organizarea, coordonarea şi finanţarea filialei de trafic ilicit de droguri, el fiind eliberat în 23 iunie 2005.

Costel Corduneau mai reclamă şi durata lungă a procesului său, care, timp de 9 ani a trecut prin toate instanţele, şi afirma că i-a fost încălcată "în mod flagrant şi sistematic prezumţia de nevinovăţie".

"Statul, prin organele sale judiciare, a încălcat în mod flagrant şi sistematic prezumţia de nevinovăţie prevăzută atât în dreptul internaţional, cât şi în CEDO, prin lipsă de imparţialitate, ca reflex al influenţei exercitate de climatul în care s-a desfăşurat procesul penal. Aşa fiind, încă de la debutul procedurilor, reprezentanţii Parchetului ICCJ au acordat ample interviuri în mass-media locală şi naţionale, exprimându-şi pe larg punctul de vedere cu privire la împrejurările cauzei, tragerea la răspundere penală şi condamnarea inculpatului. Astfel, organele de urmărire penală au prezentat operatorilor media faptul că inculpaţii fac parte dintr-o structură cu multiple ramificări, cunoscută sub denumirea de «Clanul Cordunenilor», structură care se grefează pe elemente tipice crimei organizate cu valenţe de tip mafiot, condusă de fratele cel mare al acestei familii, reclamantul Constantin Corduneanu fiind indicat de procurori drept lider al grupului organizat şi finanţatorul operaţiunii de trafic de droguri de mare risc", se precizează în cererea depusă de către Corduneanu la instanţă.

Corduneanu se mai plânge că, în urma intervenţiilor procurorilor în mass-media, instanţele l-au considerat ca fiind un "infractor deosebit de periculos“ sim, în consecinţă, el a fost ţinut într-un regim de izolare pe perioada în care a fost încarcerat. Mai mult, Corduneanu reclamând că în timpul deplasările către Tribunalul Iaşi a fost însoţit de către "luptători din cadrul unităţii speciale de la Ministerul Afacerilor Interne".

Finalmente, Costel Corduneanu se mai plânge de faptul că înainte de a fi arestat preventiv, nefiind cunoscut cu antecedente penale, se bucură de "o bună reputaţie în societate“, reputaţie pe care procurorii i-au distrus-o, că în urma procesului a divorţat de soţia sa, în 2011, şi că acuzaţiile la adresa sa au fost formulate "pe declaraţiile unor martori anonimi ale căror declaraţii s-au dovedit ulterior a fi pline de contradicţii“, mai informează Mediafax.

Conform Ziarului de Iaşi, Costel Corduneanu a fost arestat pe 11 octombrie 2004 de către Tribunalul Bucureşti, fiind acuzat de procurorii DIICOT că ar fi capul unei reţele ce se ocupa cu traficul de droguri. În vara anului următor, pe 23 iunie 2005, Corduneanu a fost eliberat. De atunci a început "un şir interminabil de bâlbâieli juridice care au făcut ca procesul în care era judecat interlopul, alături de alţi fraţi şi apropiaţi din clan, să fie finalizat abia în noiembrie 2013." relatează ziarul de Iaşi.

O parte din inculpaţii din dosar au primit condamnări însă justiţia nu a putut demonstra fără dubii implicarea lui Corduneanu în reţeaua despre care se presupunea că alimenta Iaşul cu ecstasy, canabis şi haşiş, Costel fiind achitat pe linie, de toate instanţele.

Corduneanu, doi dintre fraţii săi şi alte două persoane au fost trimişi în judecată şi în 2013, pentru trafic de influenţă.

Procurorii anticorupţie au arătat în actul de sesizare a instanţei că cercetările din acest dosar au dus la identificarea unei structuri care comitea infracţiuni de corupţie şi funcţiona după reguli de tip "Al-Qaeda".