Corupţia continuă să funcţioneze nestingherită în Grecia
alte articole
În timp ce Atena aşteaptă mai mult ajutor de la Uniunea Europeană, ţara continuă să fie administrată în acelaşi vechi mod neglijent, în contextul în care politicienii corupţi şi bogaţii continuă se se înfrupte în continuare din fondurile ţării şi nu se întreprinde nicio acţiune în această privinţă, comentează Der Spiegel.
Cum poate cineva care a declarat un venit anual de 25.000 de euro să transfere 52 de milioane de euro în străinătate? Ce fel de venituri suplimentare trebuie să aibă o persoană care, potrivit propriilor declaraţii de venit, a câştigat 5.588 de euro în 2010, dar reuşeşte totuşi să transfere 19,8 milioane de euro în străinătate? Şi cum se face că un cetăţean grec pune deoparte 9,7 milioane de euro în străinătate când el nu câştigă niciun euro în Grecia?
Acestea sunt întrebările pe care cei care anchetează fraudele fiscale vor trebui să le pună unui număr de persoane a căror identitate a fost până acum făcută publică doar sub formă de iniţiale. Spre exemplu, 'G. D.' se află în fruntea unei liste pe care figurează 54.000 de cetăţeni greci care, în perioada 2009-2011, au relocat active importante în străinătate. Lista provine de la Banca Centrală a Greciei şi se află în prezent în posesia Ministerului de Finanţe.
Potrivit Der Spiegel, lista menţionată este cea mai lungă dintr-o serie de patru care circulă în prezent la Atena. Fiecare listă conţine nume de persoane a căror situaţie financiară nu corespunde deloc cu ceea ce au susţinut în declaraţia de venit. Nu se întreprinde nimic în privinţa acestei situaţii. Realitatea greacă este uneori paradoxală: în timp ce coaliţia aflată la guvernare a fost ocupată să se certe cu creditorii internaţionali despre câte sute de euro pot fi încă tăiate din salariile profesorilor şi asistentelor medicale, în timp ce Atena continuat să reducă pensiile angajaţilor, grecii bogaţi au mutat nestingheriţi miliarde de euro în străinătate.
Odiseea 'Listei Lagarde' exemplifică atitudinea fiscală de obicei laxă a Atenei faţă de infractori. Timp de mai multe luni, lista s-a crezut pierdută, însă a reapărut la începutul lunii octombrie. În prezent, procurorul pentru infracţiuni financiare deţine o copie a sa. Pe listă figurează 1.991 de cetăţeni greci cu conturi bancare în Elveţia şi include multe persoane proeminente din sfera politicii, afacerilor şi culturii.
Povestea acestei liste ilustrează în primul rând lipsa de voinţă a politicienilor greci de a face ceva pentru a îmbunătăţi situaţia. În toamna anului 2010, Christine Lagarde, la acel moment încă ministru de finanţe francez, a oferit omologului său grec, Giorgos Papakonstantinou, o listă digitalizată de conturi bancare cu informaţii privind clienţii greci ai băncii HSBC din Elveţia. Conturile totalizau o cifră de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Dacă statul francez a folosit o listă pentru a colecta jumătate de miliard de euro de la proprii săi infractori fiscali, grecii au arătat prea puţin interes în încercarea de a lansa o iniţiativă similară.
Există o altă listă, mai scurtă, care în pofida dimensiunilor sale reduse este mult mai 'încărcată' politic. Autorităţile fiscale elene investighează în prezent activele a aproximativ 60 de politicieni, iar ancheta pare că depăşeşte suspiciunile de evaziune fiscală. Preşedintele Parlamentului grec, Evangelos Meimarakis - membru al partidului conservator aflat la putere 'Noua Democraţie' - a demisionat recent din cauza acuzaţiilor de corupţie, însă acesta nu este singurul implicat. Un număr de foşti miniştri sunt, de asemenea, suspectaţi de implicare în tranzacţii fictive şi în scheme de spălare a banilor.
Acuzaţiile de corupţie nu interferează în mod necesar cu o carieră politică în Grecia, aşa cum o ilustrează cazul fostului prefect de Salonic, Panagiotis Psomiadis. Acesta ar fi primit personal aproape 1 milion de euro pentru proiecte de lucrări publice care nu au fost niciodată realizate. Psomiadis este, de asemenea, suspectat de relaţii cu o reţea mafiotă care se ocupa cu împrumuturile, însă niciuna din aceste acuzaţii nu pare să-l fi afectat. În luna mai, premierul Antonis Samaras l-a numit organizatorul campaniei sale electorale pentru nordul Greciei.
Într-adevăr, nu doar foşti miniştri şi parlamentari ascund milioane de euro de origine dubioasă în conturile lor bancare. Anchetatorii au descoperit o sumă de 2,8 milioane de euro - dintre care niciun euro declarat - într-un cont care aparţine vice-primarului unei localităţi de doar 14.000 de locuitori din regiunea Tesalia, cu salariu lunar de aproximativ 1.500 de euro.
Pe de altă parte, Institutul de Asigurări Sociale din Grecia, IKA, a fost folosit de mulţi greci ca ''puşculiţa'' lor personală. Faptul că vistieria IKA este de fapt goală nu i-a oprit pe şefii de departamente sau pe angajaţii obişnuiţi să continue să transfere bani unor prieteni sau rude care nu ar fi fost îndreptăţiţi să primească niciun fel de asistenţă. Până şi cetăţenii obişnuiţi au profitat de sistem: spre exemplu, din cei 700 de orbi declaraţi de pe insula Zakynthos, doar 60 nu puteau vedea în realitate.
Din cauza acestor trucuri banale, aproximativ 40% din PIB-ul anual al Greciei nu generează încă venituri pentru vistieria statului, susţine Leandros Rakintzis, un anchetator pe probleme de corupţie din Atena.
Potrivit lui Costa Bakouris de la Transparency International, Grecia îndeplineşte toate condiţiile pentru corupţie: o birocraţie stufoasă, un sistem judiciar nefuncţional şi legi cu numeroase lacune, la care se adaugă presiunea economică.