Comisia Europeană declanşează “opţiunea nucleară“ împotriva Poloniei

Agenţia poloneză de ştiri de stat PAP a declarat că organul executiv al UE – Comisia Europeană – a făcut un pas fără precedent pentru a sancţiona Polonia din cauza unor modificări în sectorul judiciar pe care le consideră o încălcare a valorilor democratice fundamentale ale Europei.

Comisia Europeană a decis miercuri să declanşeze procedura de activare a Articolului 7 împotriva Poloniei, mişcare care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Varşoviei în Consiliul European.

“Executivul a ajuns astăzi la concluzia că există un risc evident de încălcare gravă a statului de drept în Polonia”, se arată într-un comunicat publicat de Comisie.

Această mişcare a fost în mare parte previzibilă şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că “facem acest lucru pentru Polonia, pentru cetăţenii polonezi”, astfel încât ei să se poată baza pe un sistem judiciar complet independent în ţara lor, un lucru care face parte din principiile de bază ale Uniunii.

Timmermans a mai afirmat că, deşi măsura indică faptul că “statul de drept este în pericol”, el rămâne deschis pentru un dialog cu Varşoviaîn scopul remedierii situaţiei.

Ministrul polonez al Justiţiei a declarat că ţara sa va continua să îşi restructureze sistemul judiciar în ciuda cenzurii fără precedent din partea liderilor UE.

Zbigniew Ziobro, care este unul dintre cei care a propus controversata reorganizare a sistemului justiţiei şi ale cărui puteri sunt extinse prin aceste modificări ale sistemului judiciar, a afirmat că a primit cu calm ştirile că UE a lansat procedura de activare a Articolului 7.

Oficialul a mai adăugat că Polonia trebuie să continue cu restructurarea sistemului judiciar şi că “va fi un membru semnificativ al UE doar atunci când are un sistem al justiţiei care funcţionează bine”.

Nemaifiind folosită până acum, procedura a fost denumită şi “opţiunea nucleară” din cauză că poate duce la suspendarea dreptului de vot în cadrul Consiliului UE. Totuşi, procesul este unul complex: într-o primă fază, cel puţin 22 dintre naţiunile membre ale blocului european trebuie să fie de acord că se constată “un risc clar de încălcare gravă” a statului de drept într-un stat membru.

Dar, pentru a se ajunge la aplicarea unor sancţiuni, precum retragerea dreptului de vot, va fi nevoie de votul unanim al statelor UE, mai puţin statul vizat. În acelaşi timp, Polonia, împreună cu Ungaria şi Republica Cehă, este implicată într-o altă dispută cu UE, cea legată de refuzul de a accepta cotele obligatorii privind relocalizarea imigranţilor în statele membre. Din acest motiv, susţin unii analişti, sunt şanse mici ca suspendarea dreptului de vot în Consiliul European să fie adoptată împotriva Poloniei.