Comertul cu regimul chinez este riscant pentru SUA

Rata somajului pentru luna septembrie 2011, lansata pe 7 octombrie, a fost trista si practic neschimbata din luna iulie, atunci cand aceasta a scazut usor lunar de la 9,2 la suta la 9,1 la suta, desi ea s-a imbunatatit fata de rata din septembrie 2010, care a fost de 9,6 la suta.

Numarul angajarilor s-au imbunatatit usor in luna septembrie. Cu toate acestea, ameliorarea nu a fost provocata de noi locuri de munca, ci pentru ca cei 45.000 de muncitori de la Verizon Communications Inc, care au plecat de locurile lor de munca in luna august, si-au incheiat greva si s-au intors la lucru fara a ajunge la o solutie.

Multe teorii au fost prezentate cu privire la situatia jalnica a somajului din SUA, cele mai multe dand vina pe criza financiara si pe recesiunea economica ulterioara.

Situatia somajului nu a fost cauzata doar de nu singur factor, dupa cum economistii au spus Americii ani de zile. Factori, cum ar fi mutarea de locuri de munca in afara tarii, avansuri tehnologice, lobby pentru tratament fiscal special pentru companiile din afara, lacomia sindicatelor, lupte politice interne, deficitul federal, si asa mai departe, sunt cele mai frecvente motive din spatele situatiei prezente a somajului.

"Nu exista doar un motiv, dar se pare ca pierderile de locuri de munca au inceput sa se accelereze dupa anul 2000. Mai multe motive pentru pierderea incredibila de locuri de munca au fost indicate, inclusiv forte de distrugere a locurilor de munca precum ar fi informatizarea (computere mai rapide, internet, instrumentele de productivitate si aplicatii software) si globalizarea ... schimbarea locurilor de munca din Statele Unite ale Americii si din intreaga lume in cautare celor mai ieftine posibilitati de munca posibile", potrivit unui articol din 2011 al PBT Consulting, o firma pentru planificarea afacerilor si capitalului de risc.

Cu toate acestea, in ultima vreme s-au auzit alte voci ale celor care par destul de siguri pe cine ar trebui data vina. Analisti financiari, economisti, si grupuri de experti dau vina pe comertul Statelor Unite cu regimul din China si pe deficitul comercial fara precedent pe care SUA l-a suferit din cauza manipularilor valutare si de piata ale regimului chinez.

"Invinovatirea Chinei nu va rezolva problemele noastre economice, dar poate contribui la o solutie si este o actiune ce trebuia intreprinsa de mult timp", a declarat Paul Krugman, un economist american recunoscut, in articolul sau din octombrie din New York Times.

Politicile comerciale ale regimul chinez deterioreaza economia SUA

"Analiza noastra a constatat ca expunerea la concurenta importurilor din China afecteaza pietele locale ale fortei de munca, dincolo de impactul acesteia asupra ocuparii fortei de munca din domeniul productiei", potrivit unui raport din 2011 a trei economisti, finantat de National Science Foundation, Ministerul spaniol al Stiintei si Inovarii si altii.

Cercetatorii au comparat productia in anumite pietele locale din SUA si concurenta din partea produselor importate din China, concluzionand ca nu numai ca locurile de munca din domeniul productiei au fost pierdute, dar ocuparea totala a fortei de munca din acel domeniu a avut de suferit.

Este ca un efect de domino, pentru ca exporturile ieftine ale regimului chinez nu duc doar la pierderi de locuri de munca in sectorul de productie, ci si in sectoare care nu au de-a face cu productia. Salariile existente sunt, de asemenea, micsorate, avand in vedere competitia pentru ocuparea fortei de munca, din moment ce mai multi oameni sunt someri si sunt dispusi sa accepte salarii mai mici.

Una peste alta, comertul international este benefic numai daca fiecare partener nu subcoteaza cealalta tara prin subventionarea produselor si oferirea de produse la preturi foarte mici pe piata celeilalte, cum a facut regimul chinez de ani de zile.

"Exista costuri reale, invinsi reali in comertul international, iar frictiunile care impiedica acesti lucratori de a fi resorbiti in economie sunt, de asemenea, reale. Costurile sunt indreptate mai mult spre termen mediu decat se crede", potrivit unui articol din 2011 al lui Mike Konczal, asociat la Institutul Roosevelt, articol publicat pe blog-ul Rortybomb Finance.

Aruncarea vinilor impiedica o rezolutie

"Importurile chinezesti creaza si locuri de munca in America,” sustine Brian Picone, absolvent al Universitatii Brown, pe blogul sau, bazandu-si observatiile sale pe Scrisoarea Economica FRBSF din august a Federal Reserve Bank (Fed) din San Francisco.

Picone si raportul Fed sustin ca exportatorii din China castiga doar jumatate din ceea ce costa cumpararea unui produs fabricat in China, pentru ca cea mai mare parte din ceea ce consumatorul plateste ajunge la importator, comerciantul en gros sau en detail de pe piata importatoare.

"Marea majoritate a bunurilor si serviciilor vandute in Statele Unite sunt produse aici. In 2010, importurile au reprezentat aproximativ 16% din PIB-ul SUA ", potrivit Scrisorii Economice FRBSF.

Alianta pentru Productia Americana (AAM), o organizatie non-profit, a postat unele comentarii fata de Scrisoarea Economica FRBSF cu titlul "Inselatoarele statistici "Made in China"."

AAM acuza Fed ca s-a jucat cu numerele pentru a pacali publicul american sa creada ca schimburile comerciale cu regimul chinez sunt benefice pentru Statele Unite.

"Deficitul comercial in crestere al Statelor Unite fata de China a dus la pierderea de locuri de munca in fiecare dintre cartierele congresionale ale natiunii," a raportat AAM intr-un comunicat de presa, referindu-se la un studiu din septembrie al Institutului de Politici Economice.

Incepand cu iulie 2011, deficitul comercial pe 2011 a constituit 160 miliarde de dolari, statul chinez exportand produse in valoare de 218 miliarde de dolari in SUA si importand produse in valoare de 58 miliarde de dolari, din SUA. In 2010, deficitul comercial al SUA data de China s-a ridicat la 273 miliarde de dolari. In cazul in care cifrele din 2011 ar fi fost anualizate, deficitul comercial va atinge 320 miliarde de dolari, mult mai mare decat cifrele de la sfarsitul anului 2010.

"Deficitul comercial al SUA fata de China presupune ca societatile americane care nu pot concura cu marfurile ieftine din China trebuie sa isi reduca o parte din costuri sau sa iasa din afaceri. ... Productia americana, masurata prin numarul de locuri de munca, a scazut cu 34% intre 1998 si 2010", potrivit About.com, un site care ofera informatii profesionale privind o varietate de teme, inclusiv economia SUA.

Intimidarea partenerilor comerciali

"Vice-ministrul de externe al Chinei, Cui Tiankai, a avertizat din nou Statele Unite ale Americii ... ca votatea legilor privind schimbul valutar va deteriora relatiile dintre cele mai mari doua economii din lume si ca va duce la pierderea de locuri de munca in SUA. Ministrul Cui declara ca legislatia ar putea declansa un razboi comercial si ar ingreuna redresarea economiei mondiale", potrivit unui articol publicat in Morgan Gild pe 10 octombrie.

Regimul chinez ameninta cu un razboi comercial daca este aprobat proiectul de lege cu privire la manipularea valutara in tarifele de import ale bunurilor din China. Din experientele trecute, se poate deduce ca acestea nu sunt simple amenintari si ca regimul chinez are de gand sa duca aceasta amenintare pana la capat.

In aceasta luna, Norvegia a raportat statul chinez la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) in legatura cu controalele de import impotriva somonului norvegian, drept razbunare pentru faptul ca tara i-a atribuit Premiul Nobel pentru Pace dizidentului chinez Liu Xiaobo. Regimul chinez, pentru a-si arata nemultumirea, nu a tinut somonul in congelatoare, asa ca putrezea inainte de a putea fi distribuit comerciantilor sau restaurantelor, potrivit relatarilor agentiilor de stiri norvegiene.

In 2009, China a luat masuri de retorsiune impotriva automobilelor si produselor de carne de pui din SUA, pentru ca presedintele Barack Obama a decis sa perceapa taxe pe pneurile produse de statul chinez.

La acea vreme, OMC a stabilit ca statul chinez vindea pneuri la preturi foarte mici pe piata americana.

"Ministerul chinez al Comertului a anuntat actiuni spre lansarea unor masuri antidumping impotriva produselor din industria automobilelor si celor din carne de pui importate din SUA. Momentul arata ca in mod incontestabil ca este o masura de retorsiune dupa decizia presedintelui Barack Obama, pe 11 septembrie, de a percepe taxe de pana la 35% asupra exporturilor imens de pneuri din China in SUA, intr-un caz anterior anti-dumping", conform unui articol din septembrie 2009, publicat pe China Stakes, un website care revizuieste economia, finantele si afacerile din China.