Frisoane pentru corupţi. Decizie istorică la CEDO: Confiscarea averii nejustificate este legală şi proporţională

Şerban Alexandru Brădişteanu, fost senator PSD şi actual medic, a pierdut definitiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul intentat statului român privind confiscarea unei părţi din averea sa. Printr-o decizie comunicată pe 21 mai 2026, Curtea de la Strasbourg a declarat cererea inadmisibilă şi a concluzionat că autorităţile române au respectat dreptul la un proces echitabil şi dreptul de proprietate în cazul Brădişteanu, scrie PressHub

Procedura a fost declanşată de Agenţia Naţională de Integritate care a verificat averea acumulată de Brădişteanu în perioada în care acesta ocupa funcţii publice. La finalul verificărilor, inspectorii de integritate au constatat existenţa unor diferenţe semnificative între venituri şi cheltuieli, pentru perioada 2000 – 2005, sumele care nu au putut fi justificate fiind de 3.595.333 de euro şi 414.000 de dolari.

Hotărârea CEDO reprezintă o nouă validare europeană a mecanismului românesc de control al averilor demnitarilor şi funcţionarilor publici. Decizia întăreşte poziţia autorităţilor române în utilizarea confiscării extinse şi a procedurilor civile de verificare a averilor ca instrumente anticorupţie, arată autorul articolului, jurnalistul Virgil Burlă.

Practic, prin această soluţie, CEDO confirmă că statul poate confisca bunuri a căror provenienţă nu poate fi justificată, chiar şi în absenţa unei condamnări penale, atât timp cât procedura respectă garanţiile unui proces echitabil şi există suficiente mecanisme de apărare pentru persoana vizată.

Decizia CEDO a fost remarcată şi de avocatul Ion Cojocari, fost judecător din Republica Moldova. „Cauza este interesantă nu pentru că aduce o doctrină nouă, ci pentru că arată cât de mult s-a schimbat poziţia Curţii Europene faţă de confiscarea averilor nejustificate în contextul integrităţii publice şi al combaterii corupţiei. (...)

Problemă centrală era delicată. Reclamantul susţinea că statul l-a obligat practic să demonstreze caracterul licit al averii sale, deşi Constituţia României consacră prezumţia caracterului licit al proprietăţii”, arată Cojocari.

(...) În realitate, decizia Brădişteanu spune ceva foarte simplu: într-un sistem de integritate publică, statul poate cere explicaţii privind averea. Dar nu poate confisca doar pentru că are suspiciuni sau diferenţe contabile abstracte. Acolo rămâne limita Convenţiei”, arată Cojocari.

Articolul integral poate fi citit aici