Ciolacu se poziţionează de partea CCR în disputa cu CJUE: MCV-ul e nedrept cu România de multe ori
alte articole
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, s-a poziţionat marţi de partea CCR-ului care a contestat practic decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind supremaţia dreptului european asupra legislaţiei naţionale. Totodată, Ciolacu a criticat MCV-ul, catalogându-l ca fiind ”nedrept de multe ori” cu România.
Ciolacu a mai susţinut că MCV-ul trebuie scos.
”Înţeleg că există o decizie a CCR în ceea ce priveşte o Constituţie a României. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare. Ambele mecanisme, MCV, sunt nedrepte cu România de multe ori. E o temă falsă pentru că nu a existat niciun abuz.
Mi se pare că aceste mecanisme (MCV, n.red.) trebuiau scoase din România. O spun foarte responsabil că au existat derapaje în România. Am toleranţă zero la corupţie, dar şi la drepturile fundamentale ale oamenilor”, a declarat Ciolacu, citat de B1.ro.
Context
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât că judecătorii naţionali sunt independenţi faţă de deciziile Curţilor Constituţionale dacă acestea contravin dreptului Uniunii Europene, putând să nu le aplice fără riscul de a fi anchetaţi disciplinar, se arată într-un comunicat al CJUE.
Mai mult, în documentul citat, CJUE a reiterat că recomandările adresate României de către Comisia Europeană, în cadrul MCV, au caracter obligatoriu.
Iată câteva dintre argumentele CJUE:
* Dreptul european are întâietate în faţa dreptului naţional, dacă deciziile CCR contravin dreptului european.
* Interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.
* Apare riscul de prescripţie în dosarele penale ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.
* Instanţele nu pot lăsa neapărate interesele financiare ale Uniunii Europene prin aplicarea unor decizii ale unor Curţi Constituţionale lipsite de independenţă politică.
Potrivit sursei citate, decizia Curţii de Justiţie a UE a fost luată în mai multe cazuri, printre care şi cele în care Înalta Curte a întrebat CJUE dacă poate lăsa neaplicate deciziile CCR privind aşa-zisa nelegală compunere a completurilor de 3 şi 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mai multe informaţii pe acest subiect aici.
Mai precizăm că atât preşedintele Iohannis, cât şi premierul Ciucă s-au poziţionat în favoarea aplicării prioritare a dreptului european când au fost întrebaţi de presă pe acest subiect.