Ciocniri violente între poliţie şi anarhişti pe străzile Atenei

Poliţia greacă a folosit gaze lacrimogene după ce un grup de aproximativ 70 de anarhişti au început să arunce cu pietre şi cocktailuri Molotov asupra ofiţerilor pe străzile Atenei, a raportat marţi ziarul elen To Vima.

Conform presei locale, marţi seara câteva sute de anarhişti, în principal studenţi, au ieşit pe străzile Atenei pentru a cere închiderea închisorilor de maximă securitate şi eliberarea lui Savvas Xiros – un membru al Organizaţiei Revoluţionare 17 Noiembrie, descrisă ca un grup terorist de către statul grec. Xiros a fost întemniţat în 2002 după un atac eşuat cu bombă asupra unei companii de feriboturi din Pireu, conform agenţiei ruse de ştiri Sputnik.

Dar la sfârşitul protestului de marţi, un grup de 50 până la 70 de anarhişti au ridicat baricade, au incendiat cel puţin 2 maşini şi mai multe coşuri de gunoi pe străzile din vecinătatea Şcolii Politehnice din districtul central Exarchia, cartierul contestatar din Atena.

De asemenea, cel puţin un magazin a fost vandalizat în timpul protestului, iar poliţia a arestat cel puţin patru persoane.

Poliţia a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene şi grenade de tip flashbang pentru a-i dispersa pe anarhiştii violenţi, după ce aceştia au aruncat cu cocktailuri Molotov şi pietre asupra forţelor de ordine.

Este pentru prima dată când politia elenă a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţi după ce partidul de stânga Syriza – sau Coaliţia Stângii Radicale – a obţinut puterea în Grecia la sfârşitul lunii ianuarie.

În ultimele săptămâni, mişcarea anarhistă elenă a crescut presiunea asupra guvernului condus de premierul Alexis Tsipras prin mai multe operaţiuni în forţă, ocupând clădiri publice sau sedii locale ale Syrizei.

În prezent, Atena trebuie să prezinte creditorilor săi internaţionali un plan de reforme care să îi determine pe aceştia să deblocheze o transă de 7,2 miliarde de euro din programul de bailout încheiat în 2010 pentru a ajuta Grecia să nu ajungă la faliment şi a cărui valoare totală este de 240 miliarde de euro.

De asemenea, în condiţiile în care Grecia se apropie de un punct în care va rămâne fără bani, Banca Centrală Europeană a ridicat cu 700 de milioane de euro nivelul maxim al lichidităţilor de urgenţă pe care le pot obţine băncile greceşti, a declarat o sursă bancară.

Băncile elene sunt dependente de BCE pentru finanţare, dar banca centrală a zonei euro nu mai acceptă obligaţiunile suverane elene ca o garanţie pentru împrumuturi. În aceste condiţii, băncile greceşti nu mai au acces la împrumuturile de pe pieţele externe şi acest lucru se resimte puternic în interiorul tării.

Agenţia de ştiri Reuters a relatat că Grecia ar putea rezista până în 20 aprilie prin jonglarea banilor proveniţi de la diferite organizaţii guvernamentale. Dar, ideea de bază este aceeaşi: banii se vor termina rapid şi Atena va intra oficial în incapacitatea de plată a datoriilor dacă nu va ajunge cât mai repede la un acord.

Au circulat o serie de speculaţii cu privire la o eventuală ieşire a Greciei din zona euro, lucru care nu este dorit de Uniunea Europeană deoarece această măsură ar putea destabiliza semnificativ blocul european - mai ales dacă Rusia şi-ar deschide braţele şi ar accepta să îi ajute pe greci.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.