Cine este Miroslav Miskovic, magnatul profitor al marilor privatizări din Serbia în anii 2000

Miroslav Miškovic, omul cel mai bogat din Serbia şi unul dintre cei mai puternici, părea până de curând de neatins, dar acum este în stare de arest şi în curs de investigaţie de către procuratura anticorupţie pentru privatizări suspecte, se arată într-un articol publicat de Osservatorio Balcani e Caucaso.

'În Serbia este întotdeauna mai bine să nu întrebi de unde vine primul milion' - aceasta este vorba populară auzită la Belgrad atunci când vine vorba de magnaţii care s-au îmbogăţit în anii embargoului. Zicala este foarte potrivită pentru Miskovic ''magnatul'' prin excelenţă, care în 2007, potrivit revistei Forbes, avea o avere estimată la un miliard de euro, fiind omul cel mai bogat din Serbia de acum departe de primul milion.

Miskovic, proprietarul ''Delta Holding'', cel mai mare grup privat din ţară, a fost arestat la 12 decembrie iar ulterior o instanţă a decis un ordin de arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Recursul avocatului său împotriva măsurii de arest a fost respins la 18 decembrie.

Pentru mulţi evenimentul a părut ca prăbuşirea unui zeu. Miskovic a fost întotdeauna de neatins. A trecut de la regimul lui Milosevic la tranziţia democratică fără pată, ba chiar ajungând tot mai bogat şi cumpărând literalmente întreaga Serbie datorită privatizărilor puţin transparente din anii 2000. Nu a dispreţuit nici ''cumpărături'' în ţări vecine: Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Muntenegru.

În dimineaţa zilei de 12 decembrie, Miskovic a fost arestat împreună cu alte nouă persoane, printre care fiul sau, Marko, proprietarul ''Mera Investement Fund'' şi Milo Duraskovic, şeful ''Niebens Group'' şi proprietar al ''Sheer Corporation'' şi ''PTP Nis''. Conform primelor relatări, acuzaţia pentru cei trei principali suspecţi este câştigarea ilegală a aproximativ 30 de milioane de euro în perioada 2005-2010, în urma privatizării companiilor din domeniul construirii şi întreţinerii drumurilor.

'Au existat zvonuri că Milo Duraskovic era doar un figurant şi că în spatele lui se afla, în realitate, Miskovic - a explicat jurnalistul Ivan Zlatic de la ziarul ''Republika''. Primele privatizări ale acestor companii de întreţinere stradală au început cu Duraskovic, care a cumpărat ''PZP Nis'' fără să fi lucrat niciodată în sector. Interesant, după această primă privatizare, guvernul a schimbat regulile spunând că doar cei care au deja o companie ce se ocupă de întreţinere stradală ar putea obţine în urma privatizării companii similare aflate încă în proprietatea statului. La vremea aceea, Duraskovic a avut mână liberă pentru multe dintre ele'.

Prin prima companie, Duraskovic le-a luat pe toate celelalte 'PZP': 'Beograd', 'Kragujevac', 'Vranje', 'Srem put', 'Backa put' şi altele. Duraskovic este judecat şi în alt caz de corupţie în care este acuzat că ar fi prejudiciat cu 35 milioane euro compania FAM din Krusevac.

Investigaţiile privesc şi alte privatizări dintre cele 24, care, conform UE, se dovedesc controversate. Dintre acestea, cele mai importante sunt cele referitoare la privatizarea C-Market, cel mai mare lanţ de retail din Serbia, precum şi Portul din Belgrad. În ambele, Miskovic şi Milano Beko, celălalt mare magnat sârb, ar fi colaborat în achiziţionarea de companii prin intermediul unor firme de faţadă cu sediul în Luxemburg.

Adevăratul protagonist al arestărilor din aceste zile nu este însă procuratura împotriva crimei organizate, ci vicepremierul Aleksandar Vucic, numărul doi din Partidul Progresist Sârb (SNS), al preşedintelui Tomislav Nikolic, care a declarat război corupţiei încă din vară.

'Două lucruri au fost demonstrate în Serbia: că nimeni nu este protejat şi de neatins şi că statul este mai puternic decât orice individ', a afirmat Vucic. Acum, vicepremierul declară presei că 'Miskovic trebuie să dezvăluie numele politicienilor', acele persoane care, în opinia lui se află ''în solda'' magnatului.

UE a salutat poziţia puternică adoptată împotriva corupţiei, în timp ce unii cred însă că este vorba de o simplă operaţiune de faţadă, precum liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), Cedomir Jovanovic, care a declarat: 'Lupta împotriva corupţiei se face garantând inviolabilitatea instanţei, independenţa procuraturii şi legi clare şi eficiente. Nimic din toate acestea nu s-a făcut.''

Miskovic a intrat în scenă în 1990, când a fost pentru o scurtă perioadă vicepremierul lui Milosevic. A creat în cele şase luni la guvernare 'Fond za razvoj', ''Fondul de dezvoltare'', care distribuia bani unor companii private. La conducerea Fondului s-a aflat timp îndelungat Olivera Bozic, care imediat după aceea a condus Portul Belgrad privatizat. Miskovic a fondat ''Delta Bank'', care s-a aflat în centrul multor speculaţii în anii '90 pentru spălare de bani murdari ai regimului şi tranzacţii în Cipru, un paradis fiscal folosit de magnaţii sârbi.

În 2005, Banca Intesa a achiziţionat 75% din ''Delta Bank'', care a devenit ''Banka Intesa Beograd'', în pofida faptului că în anii embargoului Miskovic s-a numărat printre cei cărora le era interzis să vină în Europa iar ''Delta Bank'' era interzisă de SUA.

Lucrurile s-au schimbat însă foarte mult iar magnatul sârb s-a aflat alături de vicepreşedintele Joe Biden în timpul vizitei sale în 2008, relevă articolul.

Finanţator ocult al unor partide politice şi numeroase publicaţii sârbe, astăzi el ameninţă cu dezvăluirea numelor lor.