Cifre negre: Comisia Europeană a redus estimările privind creşterea economică a României la 0,1% de la 1,1%

Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, la 0,1%, de la 1,1% cât estima în toamnă, în timp ce rata inflaţiei ar urma să se situeze la 7%, faţă de un nivel de sub 6% anunţat anterior, conform previziunilor economice de primăvară.

În 2027, PIB-ul României ar urma să înregistreze o creştere de 2,3%, iar rata inflaţiei să scadă la 3,7%.

„În 2026, consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a preţurilor la energie vor determina probabil o scădere suplimentară a venitului real disponibil, ceea ce va conduce la o scădere atât a consumului intern, cât şi a importurilor de bunuri. Sentimentul economic, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat şi mai mult de la începutul anului, iar indicatorii arată o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producţiei industriale şi a turismului intern”, se arată în anunţul Comisiei Europene.

Pentru anul viitor, însă, executivul european vede o revenire, susţinută de încetarea îngheţării salariilor din sectorul public şi a pensiilor, precum şi de scăderea inflaţiei, care va stabiliza venitul disponibil şi va sprijini o redresare a consumului atât privat, cât şi public. Astfel, dacă măsurile respective de austeritate vor dispărea, prognoza de creştere pentru 2027 este de 2,3%.

Deficitul public al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, faţă de un nivel maxim de 9,3% înregistrat în 2024. Această îmbunătăţire reflectă implementarea mai multor pachete de consolidare fiscală între decembrie 2024 şi septembrie 2025, inclusiv îngheţarea nominală a salariilor şi pensiilor în 2025 şi 2026 şi majorări de impozite.

Comisia estimează că deficitul ar urma să scadă la 6,2% din PIB în 2026. Investiţiile publice sunt proiectate să crească de la 6% la aproape 7% din PIB. În paralel, cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă, reducând cheltuielile guvernamentale totale cu aproximativ 0,3% din PIB. De asemenea, implementarea majorărilor de taxe adoptate în 2024 şi 2025 ar urma să majoreze veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB. În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul reducerii cheltuielilor publice de capital. Cheltuielile în domeniul apărării ar urma să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susţinute de împrumuturile din programul SAFE.

Datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, determinată în principal de deficitul ridicat şi de plăţilor dobânzilor, a concluzionat Executivul comunitar.

Potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică, Produsul Intern Brut al României a scăzut, în primele trei luni din 2026, cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior, şi cu 1,7%, pe seria brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2025.

INS a revizuit retrospectiv cifrele pe anul trecut: trimestrul al treilea din 2025 (imediat după majorarea TVA) a fost de fapt unul de stagnare, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tehnic, România a intrat în recesiune abia din octombrie 2025, nu din vară, aşa cum se anunţase iniţial. Inflaţia aferentă lunii aprilie 2026 a fost calculată de Institutul Naţional de Statistică la 10,7%.