"Se pune întrebarea cine pe cine a bătut / Acest dosar nici nu trebuia să existe" - Dosarul 10 august la linia de final. Avocaţii jandarmilor ceartă procurorii şi protestatarii

Dosarul 10 august a ajuns astăzi la ultimul termen. În cadrul şedinţei de astăzi, avocaţii jandarmilor trimişi în judecată au prezentat concluziile, iar la finele audierilor, care au durat peste 6 ore, judecătorul militar a anunţat că termenul pentru depunerea concluziilor scrise este 11 iunie, urmând ca după aceea să rămână în pronunţare.

Şi la termenul de astăzi, avocaţii lui Cucoş şi Şindile, foşti şefi ai Jandarmeriei, acum pensionaţi, acuzaţi în dosarul 10 August, au încercat să obţină o amânare, însă nu au reuşit. Mai multe informaţii, aici.

S-au exprimat însă colegii lor de breaslă care i-au reprezentat pe restul acuzaţilor, ei zugrăvind o realitate care nu are nimic de-a face cu cea trăită de zecile de mii de oameni paşnici care pe 10 august 2018 au fost scăldaţi în gaze lacrimogene de jandarmi, nici cu realitatea celor călcaţi în picioare sau loviţi deşi nu făcuseră nimic.

Mai exact, apărătorii au speculat faptul că în Piaţa Victoriei au fost într-adevăr şi infiltraţi violenţi pe care, atenţie, forţele de ordine nu i-au oprit să intre în piaţă, deşi conform mărturiei lui Laurenţiu Cazan (comandant al operaţiunii) au fost făcute filtre pe principalele căi de afluire spre Victoriei şi pe care nu i-au extras din mulţime la timp.

Pornind de la premiza că la mitingul diasporei au fost şi persoane violente, avocaţii au încercat să acrediteze ideea că jandarmii au fost îndreptăţiţi să acţioneze în forţă. Ei doar s-au ajutat unii pe alţii şi s-au apărat, au pretins apărătorii.

"Se pune întrebarea cine pe cine a bătut?", a împins ideea un avocat. În ceea ce priveşte victimele lovite, s-a ridicat chiar întrebarea dacă două femei care au avut nevoie de îngrijiri medicale ar fi avut probleme din cauza grenadelor jandarmilor sau a unor chestii precum petarde aruncate de protestatari.

Unul dintre avocaţi a mers până la a afirma că dosarul 10 august nici n-ar fi trebuit să existe, a certat procurorul că l-a deschis şi a opinat că acesta ar putea avea ceva cu Jandarmeria.

Acesta a pretins că mitingul Diasporei a fost neconstituţional, a numit protestatarii „pseudo-paşnici” care s-au adunat cu scopul de a arunca obiecte care mai de care mai contondente în jandarmi.

„Jandarmii şi-au asumat riscul că vor fi ultragiaţi, dar nu că Ministerul Public va sta cu degetul în nas când ei îşi iau borduri în cap”, a declarat avocatul, care a continuat reproşurile la adresa Ministerului Public.

„Nu i-aş dori procurorului să primească pietre în cap sau bile de rulment. Nu s-a făcut niciun experiment la nivelul Ministerului Public ce se întâmplă când în casca unui jandarm se trage cu praştia cu o bilă cu rulment”, a continuat el, pretinzând că efectul e similar cu acela al unui glonţ.

„Întrebarea se pune cine pe cine a bătut?”, a continuat avocatul, care a cerut judecătorului să sancţioneze atitudinea Ministerului Public care cere pedepsirea unor jandarmi care şi-au făcut datoria.

De asemenea, el i-a acuzat pe cei ce au depus mărturii despre agresivitatea jandarmilor de „mărturii mincinoase”. „Au denaturat cras realitatea”, a pretins avocatul.

Nu a fost singurul apărător care a pus problema în acest mod. Şi avocatul plutonierului Buzatu George a reproşat că a existat o „muncă furibundă a mulţimii pentru ca dosarul să ducă într-o anumită direcţie” şi a cerut ca „dreptatea să se facă în sala de judecată”, nu în rândul mulţimii.

„Românii se pricep la sport, pariuri”, a continuat ironic avocatul, iar acum s-a ajuns în punctul în care oamenii îşi dau cu părerea cum trebuie judecat un proces, a continuat apărătorul.

El a mai vorbit de „pretinşi copii şi femei” care urlau, despre un bărbat dintre protestatari care şi-a dat pantalonii jos în faţa jandarmilor, de protestatari care aveau „în sânge ideea de a intra în conflict cu jandarmii” şi a dat de înţeles că protestatarii agresaţi au fost oameni care au meritat-o.

„Când eşti de bună credinţă eşti tratat cu bună credinţă, dacă nu, este firesc să fie folosită forţa coercitivă a statului”, a continuat el.

Cât despre clientul său, avocatul a pretins că acesta este nevinovat, doar ajuta un coleg.

Un alt apărător a venit şi el cu ideea că dosarul 10 august ilustrează dictonul că „orice faptă bună nu rămâne nepedepsită” şi a cerut ca „acest epitom” să nu se concretizeze în dosarul Jandarmeriadei. El a cerut ca jandarmii să fie achitaţi pentru că altfel se creează un precedent periculos şi la alte evenimente unde sunt probleme jandarmii nu vor mai face nimic pentru a nu risca să înfunde puşcăria.

La termenul de astăzi a luat cuvântul şi activistul Marian „Ceauşescu”, care a cerut permisiunea judecătorului pentru a vorbi. El şi-a exprimat nemulţumirea că procuroarea militară venită la instanţă a cerut o pedeapsă cu suspendare pentru Laurenţiu Cazan pe motiv că... a fost la toate termenele de judecată.

„Violenţa nu are nicio scuză, de nicio parte. Doamna procuror a cerut ca, dacă domnul Cazan a venit la instanţă şi a dat declaraţie, să îi daţi cu suspendare. Nu e corect: unul care violează, dacă este prezent în faţa instanţei şi dă declaraţie, îi dăm cu suspendare? Nu sunt de acord, ca parte vătămată, cu acest punct. E obligaţia lui, conform Codului penal, să se prezinte. Nu trebuie exonerat.

Vă rog să îi şi degradaţi militar, să aplicaţi legea. Eu vreau să se facă dreptate, nu am ură asupra lor, însă ei sunt reprezentanţii statului. Au făcut ordine după ce au făcut mai întâi dezordine. Vă rog să aplicaţi legea şi cu umanitate faţă de ei”, a declarat Marian Moroşanu în faţa instanţei de judecată.

Ultimul care a luat cuvântul a fost colonelul Laurenţiu Cazan, care şi-a expus CV-ul, el punctând că nu există forme de pregătire mai înalte decât cele făcute de el. La final, Cazan a susţinut că e nevinovat şi a deplâns faptul că familia sa a suferit foarte mult de când a început procesul.

„Nu mă plâng că am ajuns în faţa dvs., sunt militar, regret suferinţa familiei mele. (...) Regret şi dacă unii (protestatari n.r.) au avut de suferit în mod gratuit.”

Mai trebuie precizat că şapte dintre cei 13 jandarmi şi foşti jandarmi trimişi în judecată au scăpat de acuzaţii pe motiv de prescripţie. Este vorba de cei acuzaţi de purtare abuzivă. Ei vor răspunde însă pe parte civilă (plata de despăgubiri) dacă vor fi găsiţi vinovaţi.