Recorder publică un nou documentar. După Justiţie, Poliţia Română în vizor. "Există ceva emoţii în sistem vizavi de acest material de presă" / [VIDEO]

Poliţia Română, o instituţie-cheie a statului român, este deprofesionalizată şi ţinută sub control prin mecanisme administrative care împing în funcţii de conducere oameni obedienţi, aserviţi politic, susţine jurnalistul Alex Nedea în introducerea articolului său care prezintă cel mai recent documentar realizat de Recorder.

„Vorbim de un fenomen care s-a construit în ani, care a fost girat şi perpetuat de toate guvernările din ultimul deceniu şi care generează consecinţe dramatice în viaţa reală. Tragedii precum cele de la Caracal (2019), Oneşti (2021) sau Mureş (2025) – cazuri în care Poliţia Română a eşuat lamentabil – au o legătură directă cu propulsarea în poziţii de conducere a unor ofiţeri de poliţie care n-au dat concurs, ci au fost numiţi prin împuternicire. Această metodă ocoleşte evaluarea competenţelor unui ofiţer şi îl face dependent de decizia celui care l-a numit în funcţie, favorizând controlul politic, mai ales în cazul poziţiilor de conducere importante”, scrie jurnalistul.

Recorder a vorbit cu oameni din sistem, a adunat statistici şi cazuri relevante şi i-a confruntat pe politicienii care au girat acest fenomen. „Există ceva emoţii în sistem vizavi de acest material de presă”, a spus, la final, unul dintre poliţiştii intervievaţi. Acest demers jurnalistic pare să fi stârnit panică în interiorul Ministerului de Interne, dezvăluie autorul articolului.

„Conform datelor pe care le-am colectat de la toate inspectoratele judeţene de poliţie din ţară, peste 600 de funcţii de conducere din Poliţia Română sunt ocupate, în prezent, prin împuternicire. Însă statistica care ilustrează cel mai bine acest fenomen este cea a funcţiilor de la vârf. Datele colectate de Recorder arată că din cele 41 de inspectorate judeţene, aproape o treime au la conducere inspectori-şefi numiţi prin împuternicire. Dacă extindem numărătoarea şi la nivelul adjuncţilor de inspectorat reiese că mai mult de jumătate din inspectoratele de poliţie din România au la vârf oameni împuterniciţi”, scrie jurnalistul.

El susţine că metoda împuternicirilor creează o ierarhie piramidală care pune Poliţia Română la cheremul politicienilor:

„Şeful Inspectoratului General de Poliţie este numit de premier, la propunerea ministrului de interne. Mai departe, şeful Poliţiei, numit politic, poate să-i propună ministrului de Interne împuternicirea unor şefi de inspectorate judeţene. La rândul lor, şefii de inspectorate pot să numească prin împuternicire şefii poliţiilor municipale şi orăşeneşti, dar şi şefii de servicii din subordine. Cei numiţi prin împuternicire pot fi oricând schimbaţi de cei care i-au pus pe funcţii”, arată jurnalistul.

Recorder a stat de vorbă cu trei dintre miniştrii de Interne din ultimii zece ani:

„Toţi admit că metoda împuternicirilor este o vulnerabilitate pentru Poliţia Română şi, deşi afirmă că au luat măsuri pentru a reduce acest fenomen, realitatea îi contrazice în mod flagrant. Carmen Dan, ministru de Interne din partea PSD în perioada 2017-2019, recunoaşte că mai mulţi lideri PSD din judeţe au făcut presiuni pentru a-şi impune favoriţii în fruntea inspectoratelor judeţene”.

În mai multe cazuri pe care Recorder le-a documentat, ofiţeri de poliţie care au picat concursuri pentru poziţii de conducere din Poliţie au fost numiţi ulterior prin împuternicire fix pe aceleaşi poziţii pe care nu le-au putut câştiga pe baza unor criterii de competenţă.

„Am descoperit multiple cazuri în care ofiţeri de poliţie numiţi pe poziţii de conducere importante au conexiuni politice evidente pe baza cărora au fost promovaţi. Folosirea abuzivă a împuternicirilor din Poliţie a intrat şi în atenţia procurorilor DNA. În 2022, DNA Cluj a deschis o anchetă penală pe numele lui Mircea Rus, fostul şef al IPJ Cluj, apoi au extins ancheta asupra altor zeci de ofiţeri de poliţie din toată ţara pentru folosirea ilegală a împuternicirilor pe funcţii. Tocmai când părea să se apropie de devoalarea unui fenomen şi să genereze un cutremur în Poliţia Română, dosarul a fost mutat la Bucureşti prin decizia şefului DNA Marius Voineag, iar după aproximativ un an toate speţele anchetate iniţial de procurorii DNA Cluj au fost clasate”, scrie în articolul Recorder.