Chiril Moţpan: Există riscul ca în 4-5 ani râul Nistru să sece din cauza hidrocentralei Novodnestrovsk

Problema râului Nistru apare uneori pe agenda publică atunci când e convenabil pentru unii sau alţii, dar cu minimă atenţie pentru adevărata ei semnificaţie, a specificat recent deputatul Platformei DA Chiril Moţpan, în cadrul unei conferinţe de presă scoţând în evidenţă catastrofa ecologică ce ar putea surveni în urma construcţiei hidrocentralei Novodnestrovsk pe râul Nistru.

Potrivit deputatului de la Chişinău, a fost formată şi o comisie parlamentară pentru evaluarea gestionării integrate a resurselor de apă din bazinul râului Nistru, adăugând totodată că în cazul în care acest subiect va fi abordat strict formal, consecinţele vor fi dezastruoase.

„Fapt este că situaţia râului Nistru afectează două state vecine, Republica Moldova şi Ucraina, angajate în raport cu acelaşi proiect european. Măsura în care vom putea colabora în această problemă – care nu poate fi soluţionată decât prin discuţii punctuale şi responsabile care să ia în calcul nu doar interesele economice, dar şi viaţa şi bunăstarea cetăţenilor şi a ecosistemelor – este cea care determină în ce măsură proiectul european şi valorile democratice sunt real asumate de fiecare stat în parte”, a declarat Chiril Moţpan, potrivit unui comunicat de presă al Platformei DA.

Subiectul la care a ţinut să facă referire parlamentarul şi care va solicita să fie inclus pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) - este legat de Hidrocentrala Novodnestrovsk, proiectată şi construită în anii 1980 de guvernul unional al URSS, cu contribuţia financiară a RSSM şi RSSU.

„Scopul iniţial era ca energia electrică obţinută să fie împărţită egal între cele două republici. Însă, după destrămarea URSS, hidrocentrala nu a mai fost dată în exploatare. În 2014, Ucraina a instalat pe barajul hidrocentralei Novodnestrovsk (jumătate din baraj este al Republicii Moldova), fără să consulte partea moldovenească, 4 turbine pentru producerea energiei electrice. Urma să mai instaleze încă 3.

Acest fapt pune în pericol securitatea ecologică a Republicii Moldova: pentru a proteja râul Nistru şi ecosistemul acestuia, este necesar ca hidrocentrala să permită curgerea unui anumit flux minim de apă. Însă, pentru funcţionarea turbinelor respective, fluxul de apă al râului este redus simţitor, fiind astăzi sub minimul necesar şi riscând o catastrofă ecologică. Riscăm inclusiv alimentarea cu apă potabilă atât a municipiului Chişinău, cât şi a altor localităţi, inclusiv a oraşului Odessa, care se alimentează tot din fluviul Nistru.

Conform experţilor, se poate instala un ciclu periculos: timp de 4-5 ani, râul Nistru practic să sece, iar în al şaselea sau al şaptelea an să se producă inundaţii masive în sudul Republicii Moldova. Există şi probleme de ordin legal: jumătate din barajul hidrocentralei este amplasat pe teritoriul Republicii Moldova, iar demarcarea hotarului dintre Moldova şi Ucraina pe porţiunea Novodnestrovsk nu este stabilită nici până acum. (Lacul de acumulare al hidrocentralei, construit exclusiv din banii alocaţi de RSSM, este amplasat pe teritoriul Ucrainei, dar a fost destinat şi pentru irigarea pământului din raioanele de nord ale Republicii Moldova).

Situaţia impunea negocieri urgente cu Ucraina, care trebuiau făcute în cunoştinţă de cauză. Respectiv, cu câţiva ani în urmă, angajaţii SIS au obţinut pe cale operativă, la Moscova, în original, un pachet de documente datând din anii 1985-1987 privind Hidrocentrala Novodnestrovsk: proiectul tehnic al hidrocentralei; parametrii tehnici privind utilizarea hidrocentralei; planul hidrocentralei, cu harta topografică; estimarea fluxului necesar de apă pe râul Nistru; informaţia privind contribuţia financiară a RSSM la construcţia hidrocentralei.

Informaţia respectivă a fost prezentată guvernului Republicii Moldova, care, la acea dată, a decis să includă doi experţi SIS în grupul de negociere şi în procesul de negocieri. Ţinând cont de vectorul de integrare europeană asumat atunci atât de Ucraina, cât şi de Republica Moldova, precum şi de faptul că ambele părţi erau într-o relaţie tensionată cu Federaţia Rusă, SIS a propus la acel moment ca negocierile în această chestiune să fie mediate de Uniunea Europeană, fără implicarea Federaţiei Ruse. Moldova a reuşit astfel să obţină monitorizarea de către UE a felului în care partea ucraineană exploatează râul Nistru.

Republica Moldova, mai cu seamă organizaţiile ecologice şi de mediu, s-au adresat structurilor europene din Tratatul Comunităţii Energetice şi Comisiei Europene, cu intenţia ca acestea să monitorizeze râul Nistru şi să convingă Ucraina de starea ecologică catastrofală a fluviului. Nu este clar dacă s-a obţinut ceva pozitiv în contextul evenimentelor politice din Ucraina din ultimii 6-7 ani, dar şi a celor din Republica Moldova până în anul 2020.

Ceva timp în urmă, pe timpul când deţinea mandatul de preşedinte, Dodon şi structurile subordonate lui şi-au dorit să obţină în mod oficial din partea guvernului Federaţiei Ruse documentele tehnice privind hidrocentrala, care fuseseră obţinute deja de SIS, pe cale operativă. Probabil, ar fi dorit să impresioneze partea ucraineană prezentându-le drept documente primite oficial, etalând, astfel, sprijinul pe care îl aveau din Rusia.

Sarcina de a obţine oficial aceste documente de la conducerea Institutului Hidroproiect al Federaţiei Ruse i-a fost propusă ambasadei de la Moscova, prin intermediul reprezentantului SIS. Ca de obicei, Dodon era gata să promită orice în numele profitului imediat, dar care ar fi fost în detrimentul securităţii naţionale şi energetice a RM.

Până în prezent, nu există transparenţă cu privire la procedurile, discuţiile şi aşteptările părţilor. Ştim doar că aprovizionarea cu apă potabilă a 8 milioane de persoane din Republica Moldova şi Ucraina depinde de supravieţuirea râului Nistru. Or, potrivit experţilor în domeniul energetic, Nistru nu este un fluviu cu un volum potenţial de apă care ar putea fi utilizat la justa valoare pentru producerea curentului electric.

Novodnestrovsk este o afacere financiară cu impact ecologic pentru ambele state, în care sunt implicate mediile şi mogulii ucraineni pe domeniul energetic, care trec de la o guvernare la alta în Ucraina, dar reprezintă şi o pârghie de şantaj politic pentru Moldova din partea Kievului pe domeniul de negocieri privind instalarea controlului la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean, pentru a ne impune şi mai multe cedări. Acest lucru a fost spus neoficial şi voalat de reprezentanţii Serviciului de grăniceri al Ucrainei în dialog cu omologii din Moldova.

Crearea comisiei parlamentare pe acest subiect, speră, să ofere soluţii pentru prevenirea catastrofei. Voi pune subiectul şi pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Securitate”, se arată în declaraţiile lui Chiril Moţpan.