Premierul ungar Viktor Orban, declaraţii controversate la adresa Uniunii Europene: "Se va destrăma singură"

Premierul ungar Viktor Orban a declarat că Ungaria nu va părăsi Uniunea Europeană, care, în schimb, „se va destrăma singură” din cauza „haosului de conducere” şi a afirmat că Bruxelles-ul urmăreşte să taie Ungaria de la aprovizionarea cu energie din Rusia, informează Zero Hedge.

Potrivit EuroNews, Orbán a respins posibilitatea ca Ungaria să părăsească UE, spunând că ţara nu este suficient de mare pentru ca o astfel de decizie să aibă sens. Cu toate acestea, el a subliniat că viitorul Ungariei se află în cadrul blocului şi al NATO, dar cu „politică externă şi politică economică suverană”.

„Apartenenţa la UE este o oportunitate importantă, dar dacă am rămâne blocaţi doar în acest bloc, am bea suc. Are sens să avem cele mai bune relaţii posibile cu toate blocurile, inclusiv cu America, Rusia, China, lumea arabă şi lumea turcă”, a spus el într-o conferinţă de presă luni.

Orban s-a confruntat în mod repetat cu Bruxelles-ul pe teme legate de statul de drept, a blocat sprijinul UE pentru Ucraina şi a menţinut legături cu Moscova, în ciuda faptului că toţi colegii săi europeni l-au pus pe lista neagră pe Putin. În schimb, UE a reţinut miliarde de euro în finanţări pentru ceea ce pretinde că este „deteriorarea democraţiei” în Ungaria.

În privinţa politicii energetice, Orban a spus că Bruxelles-ul urmăreşte să taie Ungaria de la aprovizionarea cu petrol şi gaze ruseşti. El a afirmat că guvernul se apără prin acţiuni legale împotriva Comisiei Europene, în timp ce se opune politic reglementărilor UE, sperând ca sancţiunile să fie ridicate până în 2027, când războiul se va încheia.

Ungaria a obţinut scutiri de la sancţiunile UE privind energia rusească şi rămâne puternic dependentă de petrolul şi gazele ruseşti.

Potrivit lui Orban, capturarea de către preşedintele american Donald Trump a lui Nicolas Maduro din Venezuela marchează o nouă eră în politica internaţională, susţinând că operaţiunea ar putea permite SUA să controleze până la jumătate din rezervele de petrol ale lumii.

El a spus reporterilor că 2025 a fost „un an foarte plin de evenimente” şi că învestirea lui Trump „a dat lovitura de graţie” ordinii liberale mondiale. El a spus că noua eră este „era naţiunilor” şi s-a descris pe sine drept un vestitor al acestei schimbări încă din 2010.

Despre Venezuela, Orban a spus că operaţiunea militară a SUA reprezintă „o manifestare puternică a lumii noi”.

„Împreună cu Venezuela, Statele Unite pot controla 40-50% din rezervele de petrol ale lumii, o forţă capabilă să influenţeze semnificativ preţul energiei pe piaţa mondială”, a spus şeful guvernului ungar, adăugând că acest lucru ar putea avantaja Ungaria prin crearea unor preţuri globale mai ieftine la energie.

Orban a cultivat legături strânse cu Trump şi este unul dintre puţinii lideri europeni care susţin deschis acţiunea militară a SUA în Venezuela, pe care majoritatea statelor membre UE au criticat-o ca fiind o încălcare a dreptului internaţional.

Orban a declarat că Ungaria nu va oferi sprijin financiar Ucrainei, afirmând: „Avem bani dacă nu îi dăm altora, aşa că nu dăm bani Ucrainei.”

„Nu le oferim niciun împrumut, pentru că toată lumea ştie că ucrainenii nu îl vor rambursa”, a adăugat el.

Ungaria a fost principalul obstacol în sprijinul militar şi financiar al UE pentru Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei la începutul lui 2022, forţând blocul de 27 de membri să găsească soluţii alternative pentru a ocoli veto-urile Budapestei.

În privinţa migraţiei, Orban a spus că Ungaria nu va accepta ca Bruxelles-ul să dicteze „cu cine ar trebui să trăim”, respingând o reglementare UE care va intra în vigoare în iunie şi care solicită statelor membre să admită 350 de persoane şi să proceseze peste 20.000 de cereri.

Ungaria a refuzat să participe la schemele de azil ale UE şi a construit garduri la graniţe pentru a împiedica intrarea migranţilor, ceea ce a dus la litigii în curs şi schimburi de replici cu Bruxelles-ul.

Întrebat despre un raportat acord financiar cu Trump, Orban a confirmat: „L-am cerut, am convenit că va exista unul.”

Trump a negat afirmaţiile anterioare ale lui Orban despre un astfel de acord, spunând în noiembrie pentru Politico: „Nu i-am promis nimic de genul acesta, dar el mi-a cerut foarte mult.”

Între timp, premierul ungar a spus că detaliile „scutului de apărare” erau încă în curs de elaborare, adăugând că Ungaria a avut nevoie de „un fel de scut protector” încă din Primul Război Mondial şi „nu poate să se bazeze pe Bruxelles”.

Orban a declarat că nu va dezbate cu liderul partidului Tisza, Peter Magyar, la alegerile din aprilie, susţinând că poate dezbate doar cu „oameni suverani” şi că „cei care au stăpâni în străinătate nu sunt suverani”. El a spus că partidul său aflat la guvernare, Fidesz, intenţionează să repete rezultatul alegerilor din 2022.

Magyar şi partidul său au crescut în sondaje şi reprezintă cea mai mare provocare electorală pentru conducerea lui Orban din ultimele două decenii şi jumătate. Orban guvernează Ungaria din 2010 şi este liderul UE cu cel mai lung mandat dintre actualii şefi de stat.