China înăspreşte securitatea după proteste de o rară amploare împotriva restricţiilor COVID [Video]

Luni, poliţia a patrulat în Shanghai şi Beijing, unde au avut loc proteste în weekend, după ce mulţimi de oameni din aceste oraşe şi din alte oraşe din China au manifestat împotriva măsurilor stricte ale COVID-19 care au perturbat viaţa chienzilor de rând la trei ani de la declanşarea pandemiei, informează Reuters.

De pe străzile mai multor oraşe chineze şi până la zeci de campusuri universitare, protestatarii au făcut o demonstraţie de nesupunere civilă fără precedent de când liderul Xi Jinping a preluat puterea în urmă cu un deceniu. În timpul mandatului său, Xi a supervizat înăbuşirea disidenţei şi extinderea unui sistem de supraveghere socială de înaltă tehnologie care a făcut ca protestele să fie mai dificile, dar şi mai riscante.

"Ceea ce contestăm sunt aceste restricţii asupra drepturilor oamenilor în numele prevenirii virusurilor, precum şi restricţiile asupra libertăţii individuale şi a mijloacelor de trai ale oamenilor", a declarat Jason Sun, un student de colegiu din Shanghai.

Luni nu existau semne de noi proteste la Beijing sau Shanghai, dar zeci de poliţişti se aflau în zonele în care au avut loc demonstraţiile din weekend.

Întrebat despre furia generalizată faţă de politica chineză de zero-COVID, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Zhao Lijian, a declarat reporterilor: "Ceea ce aţi menţionat nu reflectă ceea ce s-a întâmplat de fapt. Cu ajutorul conducerii Partidului Comunist Chinez şi cu ajutorul cooperării şi sprijinului poporului chinez, credem că lupta noastră împotriva COVID-19 va avea succes".

Reacţia împotriva restricţiilor privind COVID este un eşec pentru eforturile Chinei de a eradica virusul, care infectează un număr record de persoane la trei ani după ce a apărut în oraşul central Wuhan.

Politica zero-COVID a menţinut numărul oficial de decese în China la câteva mii, faţă de peste un milion în Statele Unite, dar a venit cu preţul de a închide multe milioane de oameni pe perioade lungi de timp în case, aducând perturbări şi daune extinse celei de-a doua economii din lume.

Abandonarea ei ar însemna să se renunţe la o politică susţinută de Xi. De asemenea, ar risca să copleşească sistemul de sănătate şi să ducă la îmbolnăviri şi decese pe scară largă într-o ţară cu sute de milioane de persoane în vârstă şi cu niveluri scăzute de imunitate la COVID, spun experţii.

Protestele au agitat luni pieţele globale, determinând scăderea preţului petrolului şi creşterea dolarului, iar acţiunile chinezeşti (CSI300) şi yuanul au scăzut puternic.

Mass-media de stat nu a menţionat protestele, îndemnând în schimb cetăţenii, prin editoriale, să respecte regulile COVID. Mulţi analişti spun că este puţin probabil ca China să se redeschidă înainte de martie sau aprilie şi că are nevoie de o campanie de vaccinare eficientă înainte de aceasta.

"Demonstraţiile nu ameninţă în mod iminent ordinea politică existentă, dar ele înseamnă că actualul amalgam de politici COVID nu mai este sustenabil din punct de vedere politic. Întrebarea acum este cum va arăta redeschiderea. Răspunsul este: lentă, treptată şi dezordonată", au scris analiştii de la Gavekal Dragonomics într-o notă.

Duminică târziu, protestatarii s-au ciocnit cu poliţia în centrul comercial Shanghai, unde cei 25 de milioane de locuitori ai săi au rămas blocaţi acasă în aprilie şi mai, forţele de securitate ridicând un autobuz plin de oameni.

Luni, străzile din Shanghai unde s-au adunat protestatarii au fost blocate cu bariere metalice albastre pentru a împiedica adunarea mulţimilor. Poliţişti în veste cu vizibilitate mare au patrulat în perechi, în timp ce maşinile şi motocicletele de poliţie treceau pe lângă ei.

Magazinele şi cafenelele din zonă au fost rugate să închidă, a declarat pentru Reuters un membru al personalului unuia dintre ele.

În timp ce politica COVID a Chinei a rămas o sursă majoră de incertitudine pentru investitori, aceştia sunt acum urmăriţi şi pentru orice semn de instabilitate politică, un lucru pe care mulţi dintre ei nu îl luaseră în considerare în China autoritară, unde Xi şi-a asigurat recent un al treilea mandat de lider.

Martin Petch, vicepreşedinte la Moody's Investors Service, a declarat că agenţia de rating se aşteaptă ca protestele "să se risipească relativ repede şi fără a duce la violenţe politice grave".

"Cu toate acestea, ele au potenţialul de a fi negative pentru investitori dacă sunt susţinute şi produc un răspuns mai energic din partea autorităţilor", a adăugat acesta.

Catalizatorul protestelor a fost un incendiu de apartament izbucnit săptămâna trecută în oraşul Urumqi din vestul ţării, în urma căruia au murit 10 persoane. Mulţi au speculat că restricţiile COVID din oraş, ale cărui părţi au fost închise timp de 100 de zile, au împiedicat scăparea şi salvarea, ceea ce oficialii oraşului au negat.

Mulţimile din Urumqi au ieşit vineri în stradă. În weekend, protestatarii din oraşe precum Wuhan şi Lanzhou au răsturnat instalaţii de testare COVID, în timp ce studenţii s-au adunat în campusurile din China.

De asemenea, au avut loc demonstraţii de solidaritate în cel puţin 10 oraşe din întreaga lume.

Discuţiile despre proteste, precum şi fotografiile şi filmările, au declanşat un joc de-a şoarecele şi pisica între utilizatorii reţelelor de socializare şi cenzori.

În Beijing, o mulţime mare de oameni paşnici s-a adunat duminică după miezul nopţii pe o şosea de centură a oraşului, unii ţinând în mână foi de hârtie albă ca simbol al protestului.

Duminică, la Shanghai, unii protestatari au scandat pentru scurt timp sloganuri anti-Xi, ceva aproape nemaiauzit într-o ţară în care Xi are un nivel de putere nemaiîntâlnit din epoca lui Mao Zedong.