"Chimioterapie" de 100 de milioane de euro pentru România. Vizat, cancerul numit Corupţie

Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020, strategie ce fixează 8 domenii strategice în care se va concentra să combată corupţia, noutăţile constând în Sănătate - domeniu ajuns "vedetă" după scandalurile Colectiv şi Hexi Pharma - şi Educaţie, făcută "celebră" şi ea de doctoratele plagiate ale unor politicieni.

Măsurile prin care statul îşi propune să combată corupţia în următorii 5 ani vor costa circa 437 de milioane de lei, adică aproape 100 de milioane de euro, arată documentul pus în dezbatere publică şi analizat de Gândul.info.

Ce presupun aceste măsuri, în termeni faptici, nu de bani? Ei bine, Guvernul vrea ca toate contractele şi cheltuielile din sistemul de sănătate - acel sistem care a achiziţionat ani de zile dezinfectanţi diluaţi în timp ce infecţiile nosocomiale proliferau în spitale - să fie publice iar unităţile spitaliceşti să fie evaluate printr-un „index de integritate”, inclusiv de pacienţi.

Alte măsuri vizează cooperarea cu industria farmaceutică pentru „limitarea oportunităţilor de corupţie în relaţia medic-companii producătoare.” Reamintim că nu mai demult de ieri, şeful Corpului de Control al premierului a anunţat declanşarea unei investigaţii privind sponsorizările făcute de companiile farmaceutice medicilor, sponsorizări care, în opinia oficialului, ar trebui interzise, medicul fiind pus în conflict de interese.

"Nu poţi fi obiectiv ca medic, să prescrii cel mai bun medicament în momentul în care o companie farmaceutică ţi-a finanţat deplasarea la un congres, poate un studiu util în ansamblu dar de ce tocmai acea companie farmaceutică?”, a declarat şeful Corpului de Control al premierului.

Investiţia în lupta anticorupţie în sistemul Sanitar este estimată la 95 de milioane de lei.

În ceea ce priveşte sistemul de Educaţie care, în ultimii ani a atestat atâţia falşi doctori, ar urma să fie introdus un sistem de sancţiuni anti-plagiat şi mecanisme de avertizare timpurie. Un alt element de noutate este introducerea în curicula şcolară, începând cu clasa a XI, a „Educaţiei Juridice.” De asemenea, strategia mai prevede publicarea criteriilor şi procedurilor de constituire a structurilor din CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare), precum şi prezentarea periodică a activităţii acestor structuri. Luptei pentru combaterea corupţiei în Educaţie îi sunt alocate 8 milioane de lei.

Măsurile nu vizează doar elemente noi ci şi întărirea a ceea ce a funcţionat, aşa încât DNA - principalul actor de combatere a corupţiei - va primi 24 de milioane de euro pentru un nou sediu, dezvoltarea Serviciului Tehnic care se ocupă cu interceptările, dar şi 90 de poliţişti care să pună în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, după ce SRI-ul a fost scos din "cărţi" în materie de interceptări de către Curtea Constituţională.

Documentul făcut public de Guvern arată că menţine concepţia de până acum, că fiecare dosar penal al DNA sau plecat de la ANI constituie un „eşec de management” pentru aparatul de stat şi reaminteşte că momentul Colectiv a fost o „exemplificare brutală” a eşecului de management public care să descurajeze corupţia.

„După acest moment, orice mesaj public sau campanie de informare este un simplu exerciţiu de imagine dacă nu pleacă de la înţelegerea corectă a ideii că alimentarea fenomenului corupţiei, prin fraudarea sistemelor de achiziţii publice, gestionarea clientelară a resurselor publice sau chiar şi printr-o simplă “atenţie” la medic sau la profesor nu face decât să hrănească noi tragedii”, arată documentul, care susţine că resursele, inclusiv bunurile şi sumele confiscate de stat în cadrul procedurilor judiciare, vor fi îndreptate prioritar spre victimele corupţiei şi apărarea drepturilor lor.

Articolul integral poate fi citit aici