Ce spune preşedintele CCR despre posibilitatea unei erate pentru reluarea turului doi al alegerilor prezidenţiale?

Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a declarat într-un interviu acordat publicaţiei Juridice.ro că este exclusă posibilitatea unei erate la decizia CCR astfel încât să fie permisă reluarea turului doi al alegerilor prezidenţiale.

“Exclus. Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri şi nicidecum schimbarea sau modificarea soluţiei pronunţate de o autoritate jurisdicţională. A susţine posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră şi o intoxicare a alegătorilor”, a precizat Marian Enache.

Întrebat ce părere are despre faptul că sunt mulţi care consideră că documentele declasificate nu reprezintă dovezi suficiente şi că CCR trebuie să explice mai bine de ce a luat această hotărâre de anulare, preşedintele Curţii Constituţionale a afirmat că observă „o confuzie acaparantă şi obsesională, întreţinută la nivelul societăţii, cu privire la justiţia constituţională şi justiţia realizată de instanţele judecătoreşti”.

“Justiţia constituţională şi justiţia instanţelor judecătoreşti sunt foarte diferite. Ele au roluri, competenţe, proceduri şi finalităţi diferite.

De altfel, observ în spaţiul public că se cere Curţii Constituţionale să devină o instanţă de judecată şi instanţelor de judecată să devină Curte Constituţională. Această manipulare a rolurilor constituţionale ale instituţiilor jurisdicţionale trebuie contracarată de societatea democratică şi explicată pentru a nu conduce la decredibilizarea şi destabilizarea ambelor forme de justiţie (şi cea constituţională, şi cea realizată de instanţele judecătoreşti).

Competenţa constituţională a Curţii de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României determină o justiţie constituţională cu o puternică dimensiune preventivă şi de protecţie a suveranităţii. Curtea are obligaţia, stabilită direct în Constituţie, să protejeze ordinea constituţională atunci când constată că există un proces electoral viciat pentru alegerea Preşedintelui României, de natură să afecteze legalitatea şi corectitudinea rezultatelor votului exprimat de cetăţeni. Curtea are rolul de a preveni o situaţie în care un competitor electoral ar putea să depună jurământul în calitate de Preşedinte al României în urma unui proces electoral viciat.

Curtea Constituţională este unica autoritate jurisdicţională stabilită prin Constituţie să protejeze suveranitatea naţională în componenta privind alegerile libere, corecte şi periodice pentru Preşedintele României”, a explicat Enache.

El a continuat spunând că este de competenţa Curţii să vegheze la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, iar asta decurge direct din Constituţie.

„Aşadar, dacă procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României a fost viciat în ansamblul său, Curtea are obligaţia să intervină pentru a proteja însăşi suveranitatea naţională, componentă fundamentală a ordinii constituţionale.

Curtea nu judecă emoţionalitatea dreptului de vot, ci are obligaţia să verifice corectitudinea procesului electoral sub aspectul modalităţilor concrete prin care s-a exercitat votul. Însăşi competenţa Curţii prevăzută în art. 146 lit. f) din Constituţie face referire la procedura pentru alegerea Preşedintelui României, nu la voturile exprimate de cetăţeni. Trebuie să fie limpede acest lucru. Hotărârea pronunţată de Curte nu sancţionează şi nu anulează dreptul de vot al cetăţenilor, aşa cum artificial şi tendenţios se induce prin anumite mesaje în mediul public electoral, ci îl protejează de orice ingerinţă în scopul exprimării lui în deplină libertate şi al realizării finalităţii sale constituţionale”, a declarat acesta.

Marian Enache a mai remarcat faptul că insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală în acest moment la nivelul societăţii vizează faptul că instanţa constituţională a anulat dreptul de vot al românilor şi, prin aceasta, a interzis sau a sancţionat libertatea de a alege a acestora.

„Nimic mai fals. Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, Curtea Constituţională a realizat o măsură de justiţie constituţională preventivă. Nu a sancţionat un competitor sau mai mulţi competitori, cum nu i-a sancţionat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul.

Curtea a sancţionat, în limitele obligaţiei sale constituţionale, procedura electorală ca atare, derulată în condiţii de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituţiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea naţională şi care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs”, explică în continuare judecătorul CCR.

Mai mult, acesta a subliniat că „faptul că nu au fost descoperiţi cei care au cauzat acest prejudiciu şi care, de regulă, acţionează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui şi, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat”.

“Or, Curtea a constatat exact acest lucru, şi anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor.

Într-un stat de drept, pornim în judecata noastră de la premisa de legalitate şi veridicitate a actelor şi a documentelor întocmite de instituţiile statului.

Astfel, în cadrul unui contencios electoral abstract, aceste documente declasificate, repet declasificate, au format convingerea unanim împărtăşită în rândul judecătorilor constituţionali că procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale şi ordinea candidaţilor au fost afectate în mod substanţial. Votul fiecăruia dintre judecători a respectat condiţia independenţei lor, iar anularea procesului electoral a fost pronunţată în unanimitate.

Soluţia raţională şi constituţională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României pentru a sancţiona procesul electoral viciat, pe de o parte, şi, pe de altă parte, pentru a le oferi şansa tuturor cetăţenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condiţiile constituţionale şi legale”.