Ce prevede Declaraţia şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că reuniunea la nivel înalt a statelor din Europa Centrală şi de Est a adoptat o declaraţie comună axată pe cinci direcţii de acţiune, printre care se numără şi faptul că o decizie de reangajare a dialogului cu Federaţia Rusă va fi fundamentată pe înţelegerea comună a respectării dreptului internaţional, relatează Agerpres.

"Sunt foarte mulţumit de discuţiile avute astăzi şi consider că obiectivul nostru comun a fost atins. În acest sens am adoptat şi o declaraţie comună care evidenţiază preocupările, angajamentele şi soluţiile conturate în timpul reuniunii. Prin adoptarea acestui document transmitem un mesaj puternic de unitate şi recunoaştere a nevoii de coerenţă în acţiunile noastre externe. Este, în acelaşi timp, vorba de contribuţia noastră în pregătirea summitului NATO de la Varşovia de anul viitor şi suntem deschişi şi către alte state aliate care doresc să se asocieze demersului nostru", a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a precizat că sunt cinci direcţii de acţiune evaluate ca fiind prioritate în acest document — întărirea solidarităţii şi indivizibilităţii securităţii aliate, inclusiv prin consolidarea legăturii transatlantice şi susţinerea unei prezenţe sporite a SUA în Europa atât militar, cât şi politic şi economic, întărirea NATO şi continuarea procesului de adaptare pentru a răspunde riscurilor pe termen lung din est şi din sud, arătând că în acest caz un rol deosebit îl va avea şi intensificarea relaţiei cu partenerii din vecinătatea strategică, consolidarea securităţii spaţiului de la Marea Neagră la Marea Baltică, necesitatea aprofundării parteneriatului strategic dintre NATO şi UE, asigurarea că o decizie de reangajare a dialogului cu Federaţia Rusă va fi fundamentată pe înţelegerea comună a respectării dreptului internaţional.

Şeful statului a arătat că scopul reuniunii de la Bucureşti a fost acela de "a exprima cu o singură voce viziunea ţărilor participante în legătură cu provocările de securitate pe care Alianţa Nord-Atlantică le întâmpină atât din est, cât şi din sud".

"Deşi suntem natural mai sensibili la ameninţările de securitate care vin din est, cu toţii am dorit să subliniem solidaritatea cu aliaţii a căror primă grijă o reprezintă provocările de la graniţa sudică. Cu toţii ne confruntăm cu aceleaşi riscuri şi ameninţări. Pentru a fi eficienţi răspunsurile noastre nu pot fi altfel decât coordonate. Această reuniune reprezintă partea contribuţiei noastre la securitatea întregii alianţe. Vorbind ca unul, suntem de ajutor pentru toţi", a mai declarat Iohannis.

La rândul său, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a afirmat că la această reuniune statele din Europa Centrală şi de Est şi-au consolidat şi demonstrat unitatea şi au adus o contribuţie importantă pentru următoarele decizii care vor fi luate la summit-ul de la Varşovia.

"Estimăm rezultate bune la următorul summit NATO de la Varşovia. Acesta va fi un summit la care se vor lua decizii şi la care NATO în întregime îşi va demonstra unitatea, hotărârea, precum şi faptul că NATO se adaptează la ameninţările şi provocările de astăzi care vin atât dinspre est, cât şi dinspre sud. Vorbim de mai multe acţiuni comune şi o infrastructură militară consolidată, de exerciţii militare comune care să perfecţioneze şi să consolideze cooperarea între forţele NATO pentru a asigura o reacţie eficientă, rapidă şi clară în contextul ameninţărilor emergente. Pe lângă dimensiunea politică şi militară, este foarte important şi pentru societăţile noastre, pentru că le transmite un sentiment de siguranţă care este atât de necesar pentru dezvoltarea economică şi buna cooperare între noi pe viitor", a spus Andrzej Duda.

El a subliniat că declaraţia adoptată la Bucureşti este deschisă, astfel încât i se pot alătura şi celelalte state NATO.

"Nu există nicio îndoială că NATO trebuie să se adapteze la noile ameninţări şi provocări. Istoria ne învaţă că situaţia se schimbă şi că Alianţa trebuie să fie pregătită pentru a reacţiona eficient la evenimentele şi evoluţiile actuale pentru a crea în acelaşi timp o atmosferă de securitate şi de garanţii pentru pace. Astăzi am făcut primul pas către implementarea acestor măsuri", a concluzionat preşedintele Poloniei.

****

Textul Declaraţiei comune privind „Solidaritatea Aliată şi Responsabilitatea Comună, adoptat astăzi la Cotroceni”:

"Noi, Preşedinţii Republicii Bulgaria, Republicii Estonia, Ungariei, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Polonia, României, Republicii Slovacia şi Preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului Republicii Cehe;

Reafirmând puternicul nostru ataşament pentru valorile libertăţii, democraţiei şi drepturilor omului, precum şi pentru principiile dreptului internaţional, în special cele privind suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor statelor, vitale pentru securitatea în spaţiul euro-atlantic;

Subliniind angajamentul nostru ferm pentru:
- o Alianţă Nord-Atlantică puternică, construită pe solidaritate, capabilă să răspundă eficient provocărilor şi ameninţărilor de securitate pe termen lung cu care ne confruntăm în vecinătatea noastră estică, sudică şi dincolo de aceste zone;
- o legătură transatlantică solidă, bazată pe o împărţire echitabilă a sarcinilor, pe coeziune, pe indivizibilitatea securităţii, pe solidaritate şi pe responsabilitate comună;
- un accent reînnoit privind principiul apărării colective a NATO, cu acordarea atenţiei cuvenite gestionării crizelor şi securităţii prin cooperare;
- extinderea zonei de pace, securitate şi stabilitate, definită de valorile şi principiile euro-atlantice, concretizată în politicile NATO de parteneriate şi a “uşilor deschise”.

Recunoscând volatilitatea situaţiei globale de securitate şi caracterul imprevizibil al ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă întreaga comunitate trans-atlantică;

Reamintind că acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, inclusiv anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeii, sprijinul acordat separatiştilor din Ucraina, precum şi activităţile militare ale Rusiei desfăşurate în vecinătatea noastră, subminează arhitectura de securitate europeană;

Luând notă că, în mediul caracterizat de provocările curente, statele noastre şi-au sporit responsabilităţile în asigurarea păcii, stabilităţii şi prosperităţii în aria cuprinsă între Marea Baltică şi Marea Neagră;

Reafirmând solidaritatea noastră durabilă cu Aliaţii din sudul Europei pentru a face faţă ameninţărilor şi provocărilor de securitate;

Salutând contribuţia Aliaţilor în furnizarea măsurilor de reasigurare pentru întărirea securităţii trans-atlantice;

Recunoscând interesul împărtăşit al ţărilor noastre pentru o continuă dezvoltare eficientă a cooperării în regiunea noastră;

Subliniind importanţa crucială a viitorului Summit de la Varşovia;

Am convenit că:

1. Vom continua să acţionăm consistent în spiritul unităţii şi solidarităţii NATO, precum şi pentru întărirea legăturii transatlantice, vitale pentru Alianţă, pentru a fi pregătiţi să facem faţă ameninţărilor şi provocărilor, indiferent de unde vin acestea;

2. În concordanţă cu deciziile Summit-ului din Ţara Galilor şi în perspectiva Summit-ului de la Varşovia, vom acţiona împreună cu alţi Aliaţi pentru a întări flancul estic al NATO. Implementarea completă a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale şi adaptarea strategică pe termen lung a Alianţei, pe dimensiunile politică, militară şi instituţională, vor fi de o importantă crucială în această privinţă. Astfel, Summit-ul de la Varşovia constituie momentul propice pentru a lua decizii privind noi angajamente Aliate de asigurare şi adaptare în legătură cu procedurile NATO, structurile, forţele şi infrastructura de apărare. Astfel de măsuri, care urmăresc să întărească apărarea şi capacitatea noastră de descurajare, vor adapta Alianţa la mediul de securitate actual fundamental schimbat;

3. Vom contribui activ la conturarea răspunsului strategic Aliat pentru ameninţările şi riscurile de securitate pe termen lung cu care ne confruntăm împreună în est. Ne vom uni eforturile pentru a securiza, acolo unde este necesar, o prezenţă militară Aliată robustă, credibilă şi sustenabilă în regiunea noastră;

4. Conştienţi de faptul că o împărţire adecvată a sarcinilor şi investiţiilor în securitate şi apărare sunt vitale pentru apărarea valorilor şi intereselor care definesc comunitatea noastră euro-atlantică, rămânem angajaţi să alocăm 2% din PIB apărării, conform liniilor trasate prin Angajamentul privind investiţiile în domeniul apărării de la Summit-ul din Ţara Galilor, precum şi pentru dezvoltarea capabilităţilor noastre de rezistenţă şi apărare, în concordanţă cu angajamentele luate în cadrul Alianţei;

5. Vom continua să sprijinim politica “uşilor deschise” a NATO, care constituie unul dintre cele mai mari succese ale Alianţei. Rămânem angajaţi în sprijinirea şi oferirea de asistenţă ţărilor aspirante pentru îndeplinirea obiectivelor lor euro-atlantice;

6. Vom promova o cooperare intensificată cu partenerii NATO, în special cu cei din vecinătatea noastră, utilizând în cel mai bun mod cu putinţă instrumentele existente. Acordarea asistenţei în construcţia rezistenţei lor împotriva potenţialelor ameninţări şi a abilităţii de a contribui la activităţile NATO constituie pentru noi o prioritate. Sprijinim o abordare integrată şi cu adevărat strategică în raport cu aceşti parteneri;

7. Rămânând profund preocupaţi de continua postură agresivă a Rusiei, vom rămâne fermi asupra necesităţii ca Rusia să revină la respectarea dreptului internaţional şi a obligaţiilor internaţionale, a responsabilităţilor şi angajamentelor sale, ca o pre-condiţie pentru o relaţie NATO-Rusia bazată pe încredere şi siguranţă;

8. Vom menţine şi ne vom intensifica implicarea în elaborarea unui răspuns comun faţă de riscurile emergente, cu accent deosebit asupra războiului hibrid, apărării cibernetice, securităţii energetice şi comunicării strategice;

9. Dată fiind complexitatea ameninţărilor şi provocărilor curente, vom susţine adâncirea cooperării NATO-UE.

Ne angajăm să utilizăm şi în viitor această platformă deschisă de consultări şi dialog pentru a promova abordări şi proiecte comune în beneficiul securităţii euro-atlantice."