CE: O nouă strategie pentru mai multe locuri de muncă în sectoarele culturale şi creative

Comisia Europeană a prezentat miercuri o strategie de utilizare a potenţialului din sectoarele culturale şi creative ale UE în scopul de a impulsiona crearea de locuri de muncă şi creşterea economică. Aceste sectoare includ societăţi şi alte organizaţii active în domeniile arhitectură, artizanat, patrimoniu cultural, design, festivaluri, filme şi televiziune, muzică, arte interpretative şi vizuale, arhive şi biblioteci, edituri şi radio. Acestea asigură deja până la 4,5% din produsul brut al Uniunii Europene şi oferă până la 8,5 milioane de locuri de muncă în UE.
Comisia Europeană. (Getty Images)
Epoch Times România
26.09.2012

Comisia Europeană a prezentat miercuri o strategie de utilizare a potenţialului din sectoarele culturale şi creative ale UE în scopul de a impulsiona crearea de locuri de muncă şi creşterea economică. Aceste sectoare includ societăţi şi alte organizaţii active în domeniile arhitectură, artizanat, patrimoniu cultural, design, festivaluri, filme şi televiziune, muzică, arte interpretative şi vizuale, arhive şi biblioteci, edituri şi radio. Acestea asigură deja până la 4,5% din produsul brut al Uniunii Europene şi oferă până la 8,5 milioane de locuri de muncă în UE.

Totuşi sectoarele culturale şi creative se confrunta, de asemenea, cu provocări majore ca urmare a digitalizării şi globalizării, precum şi ca urmare a unei fragmentări accentuate a pieţelor de produse culturale şi lingvistice. Accesul la finanţare reprezintă o dificultate majoră.

Comisia caută prin această strategie să sporească competitivitatea şi potenţialul de export al acestor sectoare, precum şi să maximizeze beneficiile acestora pentru alte domenii precum inovarea şi reabilitarea urbană. Comisia îndeamnă la o serie de acţiuni de promovare a condiţiilor adecvate pentru înflorirea sectoarelor culturale şi creative. Ele se concentrează pe dezvoltarea competenţelor, accesul la finanţare, promovarea de noi modele de afaceri, lărgirea audienţei, accesul la pieţele internaţionale şi îmbunătăţirea legăturilor cu alte sectoare.

„Sectoarele culturale şi creative din Europa nu sunt doar esenţiale pentru diversitatea culturală; ele contribuie, de asemenea, în mare măsură la dezvoltarea socială şi economică din statele membre şi regiunile UE. La nivel local şi regional, investiţiile strategice în aceste sectoare au furnizat adesea rezultate impresionante, exemple fiind multiplele capitale europene ale culturii. Ele determină, de asemenea, efecte colaterale importante, precum şi o imagine dinamică mai intensă a unei Europe atractive şi creative, care este deschisă unor culturi şi talente din întreaga lume”, a menţionat comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, Androulla Vassiliou.

1,8 miliarde de euro pentru programul „Europa creativă”

Strategia, prezentată într-un document intitulat „Promovarea sectoarelor culturale şi creative pentru creştere şi locuri de muncă în UE”, preconizează o serie de iniţiative de politici şi promovarea unui mediu de reglementare modern. De asemenea, Comisia doreşte să încurajeze parteneriate mai strânse între diferitele politici, în special cele vizând cultura, educaţia, industria, afacerile economice, turismul, dezvoltarea regională şi urbană şi amenajarea teritoriului. Ea are în vedere, de asemenea, mobilizarea de fonduri UE în vederea creşterii sprijinului pentru sectoare, în special prin propunerea de a aloca 1,8 miliarde de euro în perioada 2014­-2020 pentru programul „Europa creativă” şi prin intermediul fondurilor politicii de coeziune.

Conform ediţiei 2010 a Raportului privind competitivitatea Europei şi altor surse, sectoarele culturale şi creative asigură între 3,3% şi 4,5% din produsul brut al UE şi oferă între 7 şi 8,5 milioane de locuri de muncă. Date colectate la nivel european, naţional, regional şi local confirmă importanţa economică a sectoarelor care au manifestat o rezistenţă relativă în perioada actuală de recesiune economică.

Cercetări independente au arătat că întreprinderile care cheltuiesc dublul sumelor medii pe resurse creative au cu 25% mai multe şanse de a introduce produse inovatoare. Alte efecte colaterale includ un impact pozitiv asupra turismului, modei şi industriilor produselor de vârf, precum şi asupra artizanatului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor