Ce ne aşteaptă după adoptarea noului pachet de măsuri anunţat de Bolojan? Avertismentul unui economist

Cel mai probabil vom ajunge la noi măriri de taxe, crede profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan, într-o analiză dedicată celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, anunţat vineri seara de premierul Bolojan.

Economistul avertizează că nu vom putea stopa spirala cheltuieli - impozite dacă nu tăiem substanţial cheltuielile publice. Profesorul punctează că trebuie să evităm revenirea la austeritatea din perioada guvernării Boc şi propune o serie de soluţii pentru a preveni creşterea taxelor.

Redăm postarea economistului

„În prezentarea de ieri a dlui Bolojan lipseşte impactul bugetar.

Cea mai interesantă ştire de ieri este că nici după creşterea TVA, a accizelor şi luarea măsurilor din pachetul 1 nu vom ajunge la un deficit de 7%, ci probabil la 8% din PIB, şi că abia în 2026 vom reduce deficitul conform Planului pe 7 ani... nu e clar, poate pe la 6% din PIB – dar atenţie! – în condiţiile în care creşterea taxelor are impact dublu faţă de cât s-a angajat statul în Planul pe 7 ani (2,2% din PIB faţă de 1,1% din PIB!) şi în condiţiile în care pensiile rămân îngheţate pentru al doilea an consecutiv. Deci, ce credeţi că se va întâmpla în 2027?

Mă bucur să aud că se comasează instituţii, că se reduc consiliile de administraţie ş.a.m.d. Însă este puţin. Pare improbabil să reducem deficitul bugetar sub 6% pe termen lung, ceea ce înseamnă că datoria publică va continua să crească. Nu uitaţi, pe termen lung vin alegerile, înainte de ele vine rotativa, pensiile vor trebui indexate, cheltuielile militare ar trebui să crească.

Ce pare probabil este o mărire în continuare a taxelor. Ceea ce pur si simplu otrăveşte economia României. Dl Grindeanu a declarat, parcă tot ieri, că nu vom scăpa de impozitarea progresivă a veniturilor, „o să vedem noi, că peste câţiva ani tot acolo vom ajunge”.

Absolut. Acolo vom ajunge. Şi mai departe de atât. Nu vom putea stopa spirala cheltuieli - impozite, dacă nu tăiem substanţial cheltuielile publice – am avut dreptate în toate estimările, voi avea şi de data asta.

Ce ar trebui să se întâmple ca să nu ajungem acolo? Să nu mai repetăm austeritatea lui Boc. Am spus-o şi acum 15 ani, o spun şi acum. Deficitul din prezent este cauzat de supra-extinderea sectorului public, deci sectorul public trebuie să se contracte, nu sectorul privat – ăsta trebuie încurajat să crească, pentru a aspira rapid resursele disponibilizate din sectorul public şi pentru a oferi o bază de impozitare mai largă în viitor.

Trebuie acţionat masiv asupra

• lucrărilor publice de interes minor

• administraţiei

• companiilor de stat.
  În paralel, combătută evaziunea, desigur.

Acţiune masivă înseamnă stoparea lucrărilor, privatizarea companiilor, reducerea administraţiei – am putea scădea de la 500.000 de funcţionari la 450.000, chiar fără să digitalizăm. Şomajul ar creşte cu câteva sute de mii de persoane, care însă ar fi atrase rapid în sectorul privat, dacă îl lăsăm liber să se dezvolte. De aici ar rezulta simultan reducerea deficitului, reducerea inflaţiei şi creştere economică, ca în Argentina. Dacă nu procedăm aşa, atunci vom bifa doar primul element din cele trei şi, evident, nesustenabil, fiindcă nu există ţară cu economie varză care să aibă finanţe publice echilibrate.

P.S. Comasarea fizică a şcolilor din mediul rural, pe bune? Pe bune?! In-cre-di-bil.”, scrie, pe Facebook, Glăvan.