Ce măsuri ar putea lua România pentru a preveni răspândirea noului coronavirus apărut în China

Grupul de lucru pentru monitorizarea şi managementul posibilelor infecţii cu coronavirus s-a întrunit pentru a discuta despre noul coronavirus care a apărut în China şi a început să se extindă în lume, făcând deja nouă victime, şi pentru a analiza ce măsuri ar trebui luate pentru a se preveni răspândirea sa în România.

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, medicul Alexandru Rafila, a explicat că sunt trei categorii de măsuri.

“Ştiţi că astăzi la Geneva este o şedinţă de urgenţă convocată de directorul general al OMS. În cazul în care - şi e foarte probabil - să se declare urgenţă la nivel global această infecţie, noi am făcut, în afară de grupul de lucru, nominalizarea unităţilor sanitare care să primească pacienţii, este vorba de Spitalele de Boli Infecţioase Matei Balş şi Babeş din Bucureşti şi cele de boli infecţioase din Iaşi, Cluj şi Timişoara. S-a stabilit achiziţia de reactivi şi pilotarea diagnosticului de laborator”, a precizat Alexandru Rafila, citat de realitatea.net.

De asemenea, în ceea ce priveşte măsurile adoptate în cazul aeroporturilor, Rafila a susţinut că acestea sunt similare cu cele care au fost utilizate şi în timpul pandemiei de gripă, şi anume distribuire în rândul tuturor călătorilor a unui set de informaţii sau posibilitatea de a achiziţiona termoscannere care să identifice persoanele cu febră şi care ar putea răspunde definiţiei de caz. În plus, ar putea fi constituite anumite echipe care să asigure permanenţa serviciilor medicale în aeroporturile internaţionale.

După estimări mult mai îngrijorătoare publicate de epidemiologi occidentali, China a recunoscut brusc existenţa a cel putin 300 de cazuri de persoane afectate de epidemie. Transmiterea se poate face de la om la om, lucru confirmat de faptul că există persoane care s-au îmbolnăvit în toată regiunea Asia-Pacific şi, mai nou, în SUA. De asemenea, apariţia in China a unor ştiri despre îmbolnăviri ale corpului medical au sugerat că virulenţa cu care se transmite infecţia este mult mai mare decât s-a precizat anterior.

Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât noul virus ar putea suferi mutaţii, ridicând riscul unei epidemii masive, a declarat miercuri, adjunctul Comisiei Naţionale pentru Sănătate din China, Li Bin.

Simptomele virusului sunt tusea, febra şi insuficienţa respiratorie iar tipul de pneumonie este provocat de un virus din aceeaşi familie de virusuri ca cel care stă la baza sindromului respirator acut sever (SARS).

SARS a apărut pentru prima dată în China, în noiembrie 2002, şi virusul a fost identificat în februarie 2003. Peste 8.000 de oameni au fost infectaţi şi 774 au murit în epidemia care a cuprins 37 de ţări în perioada 2002-2003.

Lipsa de transparenţă şi iresponsabilitatea regimului comunist chinez când vine vorba de muşamalizarea epidemiilor sunt cunoscute, China fiind subiectul unui scandal internaţional în 2003, când epidemia de SARS ascunsă de autorităţi luni de zile a ajuns în 37 de ţări. OMS a făcut presiuni asupra Chinei în mod repetat să publice informaţii cu privire la boală, fără să primească vreun răspuns.

“Problema mea este cu epidemia actuală şi răspunsul autorităţilor este că foarte puţină informaţie a fost publicată de autorităţile din Wuhan sau Beijing”, susţine, într-un email pentru televiziunea NTD, Laurie Garrett, analist de politici globale în domeniul sănătăţii şi jurnalist specializat pe ştiinţă, deţinător al premiului Pulitzer.