Ce implicaţii are ieftinirea pâinii

Preţul pâinii va scădea cu acelaşi procent cu care se reduce TVA, respectiv cu 9%. Marii producători şi retaileri şi-au asumat scăderea preţului cu 15% într-un protocol semnat miercuri cu ministrul Agriculturii şi cu ministrul Finanţelor.

Conform calculelor expertului în fiscalitate Gabriel Biriş, „Finanţele vor recupera prin „albirea” pieţei de panificaţie (estimez că 25% din evazionişti vor renunţa la fraudarea statului) circa 100 de milioane de lei, pe întreg lanţul de producţie”, la care se vor adăuga aproximativ 50-60 de milioane de lei care s-ar întoarce la buget din impozit pe profit suplimentar.

Statul ar înregistra un câştig de 150 -160 de milioane de lei, circa 35 de milioane de euro.

Cum se resimte ieftinirea pâinii în societate

Potrivit premierului Victor Ponta, evaziunea fiscală în sectorul de morărit şi panificaţie este acum de circa 75%. Prin reducerea TVA-ului de la 24% la 9%, Rompan, patronatul din sector, are speranţa că fenomenul va fi diminuat, în termen de opt luni, la doar 20%, iar aproximativ un milion de tone de făină şi pâine vor ieşi din economia neagră şi vor fi fiscalizate, ceea ce ajuta industria alimentară, net importatoare şi de materie primă, şi de produse finite.

Preşedintele Rompan, Aurel Popescu apreciază că această măsură ar elimina concurenţa neloială, iar patronii care respectă legile vor avea câştiguri mai mari. De asemenea, creşterea veniturilor va facilita investiţiile, fapt ce va determina ca pâinea să fie produsă în condiţii de ce respectă siguranţa alimentară, la preţuri mai mici. Scăderea evaziunii va determina apariţia unui număr de 10.000-14.000 de locuri de muncă în domeniu, multe dintre care deja există, doar că aceştia lucrează la negru.

Aproximativ 70.000 de români lucrează în mod legal în sectorul de morărit şi panificaţie, practic jumătate din forţa de muncă din industria alimentară din ţara noastră. Totodată, sunt înregistraţi 1.150 de comercianţi de pâine.

Premierul Victor Ponta a declarat că măsura este temporară şi va fi reevaluată în termen de 9-12 luni, iar dacă se va dovedi un succes, aceasta va fi extinsă şi la alte sectoare ale industriei alimentare. Impactul negativ asupra bugetului de stat, în opinia premierului, va fi de 100 de milioane de lei pentru perioada septembrie-decembrie 2013, însă se aşteaptă o creştere a încasărilor din impozitul pe profit şi din contribuţii sociale.

Totuşi, ieftinirea pâinii nu va avea un impact major în bugetul unei familii, deşi marii retaileri s-au angajat să ieftinească pâinea cu 15%,
având în vedere creşterea tarifelor la gaze şi energie electrică, convenită cu FMI. De la 1 octombrie, preţul gazele se va majora cu 3% pentru firme şi cu 2% pentru populaţie, urmând şi alte asemenea majorări. În consecinţă se vor majora şi costurile de producţie, iar producătorii vor trebui să-şi compenseze pierderile, cele mai la utilizate soluţii fiind reducerea salariilor, creşterea preţurilor sau evaziunea fiscală.

De asemenea, măsura nu va reprezenta un ajutor real pentru producători. „Măsura aceasta e asemeni amenajării unui restaurant de cinci stele la ultimul etaj al unui zgârâie - nori, foarte select, însă nu are fundaţie şi etajele de la bază. Ca să funcţioneze, trebuie redesenat drumul grâului, de la producător până pe masa românului”, e de părere Mihai Anghel, patronul Cerealcom.

Fenomenul evazionist poate fi limitat doar prin controale serioase, iar premierul a promis că se va ocupa de acest lucru. Totodată, datorită unui protocol de colaborare dintre patronatul din sector şi Ministerul de Finanţe, firmele care lucrează în afara legii vor fi raportate chiar de colegii din domeniu.