Ce au în comun Coca Cola şi Facebook?

Obezitatea şi pierderea vieţii private vor fi, secolul acesta, ceea ce a fost fumatul în secolul trecut. Coca Cola, PepsiCo, Nestlé, McDonalds şi alte firme ale căror venituri provin din vânzarea de produse cu conţinut înalt de zahăr sau grăsimi, alături de cele precum FaceBook, Google sau Twitter, care depind de captarea informaţiei personale a utilizatorilor pentru a o vinde apoi mai departe, se vor confrunta cu probleme similare celor pe care le-au avut companiile producătoare de ţigări, notează ziarul El Pais.
Logo-ul FaceBook. (Justin Sullivan/Getty Images)
Epoch Times România
29.04.2013

Obezitatea şi pierderea vieţii private vor fi, secolul acesta, ceea ce a fost fumatul în secolul trecut. Coca Cola, PepsiCo, Nestlé, McDonalds şi alte firme ale căror venituri provin din vânzarea de produse cu conţinut înalt de zahăr sau grăsimi, alături de cele precum FaceBook, Google sau Twitter, care depind de captarea informaţiei personale a utilizatorilor pentru a o vinde apoi mai departe, se vor confrunta cu probleme similare celor pe care le-au avut companiile producătoare de ţigări, notează ziarul El Pais.

500 de oameni de ştiinţă din 50 de ţări au publicat raportul 'The Global Burden of Disease' în care arată că, între 1990 şi 2010, obezitatea a crescut cu 82% (în ţările din Orientul Mijlociu creşterea a fost de 100%). 'Copiii mureau înainte din cauza infecţiilor, combătute acum cu ajutorul vaccinurilor, noul flagel de azi este însă obezitatea iar copiii suferă consecinţele', explică Ali Mokdad, unul din autorii studiului. În ultimul deceniu, oamenii au fost afectaţi de boli şi tulburări care derivă din excesul de greutate. Azi în SUA, unul din trei adulţi şi unul din cinci copii sunt clinic obezi. Companiile argumentează că greutatea nu derivă din ceea ce mâncam, ci este rezultatul mai multor factori. 'Televiziunea, jocurile video şi urbanizarea sunt mai responsabile de excesul de greutate decât produsele noastre', spune ele.

În secolul trecut, mult timp, companiile producătoare de ţigări au reuşit să împiedice să se facă legătură între cancer şi fumat. Directorul ştiinţific al Comitetului pentru Investigaţii ale Industriei Tutunului (CIIT) scria în 1957 că 'incidenţa oricărui tip de cancer este complexă şi greu de analizat... Nimeni nu a stabilit că fumul sau vreuna din componentele sale provoacă cancerul la om'. Azi se ştie că această afirmaţie este falsă, ceea ce producătorii de ţigări îl ştiau deja.

Michael Mudd, fost vicepreşedinte la compania Kraft, care vinde alimente şi băuturi, vrea să conştietizeze oamenii de acest lucru. Sunt mulţi factorii care determină obezitatea, dar aceste companii sunt principalele vizate. Nu numai că ele satisfac cererea consumatorilor, dar fac eforturi pentru a spori frecvenţa consumului şi a cantităţilor ingerate. Mudd avertizează: 'Aşa cum lobby-urile armelor din SUA dau vina pe bolile mentale şi pe jocurile video violente pentru a distrage atenţia de la pericolul pe care îl reprezintă armele de foc, tot aşa industria alimentară denunţă viaţa sedentară şi televiziunea drept cauză a obezităţii. Nu trebuie să cădem în această capcană', conchide el.

La fel cum guvernele au reglementat până la urmă consumul de tutun, determinând companiile producătoare de ţigări să-şi caute refugiu în pieţe mai puţin controlate din Asia şi în alte regiuni, este posibil ca mai devreme sau mai târziu să se întâmple acelaşi lucru şi cu companiile ale căror câştiguri depind de vânzarea de produse saturate de zahăr şi grăsimi. Un lucru similar, dar mai complex, se întâmplă cu companiile care, via Internet, încearcă să seducă cu produse - conţinuturi, 'soluţii', 'căutări' sau 'comunităţi' - pentru care nu trebuie să plătim nimic. Nimic, cu condiţia să le permitem să afle cine suntem, unde suntem sau facem, ce ne place sau ne interesează şi să acceptăm anumite condiţii (cine mai citeşte scrisul cu litere mici în care compania trece aceste condiţii?). Oricum suntem monitorizaţi şi fără voia noastră.

Această informaţie este foarte valoroasă pentru companii şi alte organizaţii care vor să ne vândă un produs, o idee, o conduită sau un candidat. Progresele tehnologice permit culegerea a tot mai multe date noi prin telefonia mobilă, senzori la distanţă, camere de filmare, recunoaştere facială etc. Şi graţie sistemului Big Data, noile tehnologii pot să extragă informaţie utilă care se transformă apoi în bani. Trebuie să facem ceva pentru a opri aceste forţe care vor să desfiinţeze barierele care ne protejează de obezitate şi care ne mai permit încă să avem dreptul la viaţă privată.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor