Ce a propus societatea civilă autorităţilor privind votul în diaspora

Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) au organizat marţi o dezbatere cu tema "Măsuri proactive pentru eficienta organizare a alegerilor parlamentare 2016 în străinătate", discuţiile vizând proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi a Legii nr.288/2015 privind votul prin corespondenţă.

Proiectul de act normativ prevede trei modificări esenţiale: posibilitatea completării listei de secţii de votare înfiinţate la propunerea Ministerului de Externe, pe baza evaluărilor obiective, posibilitatea de a utiliza la toate secţiile de votare liste suplimentare şi posibilitatea transmiterii cererii de înscriere şi prin poşta electronică, ceea ce uşurează procesul de înscriere, scrie www.news.ro

Iniţiatorii documentului au precizat că nu doresc modificări profunde, ci doar rezolvarea unor probleme punctuale. "Am pornit cu toţii la acest demers întrucât analiza noastră a condus la concluzia că ne aflăm într-o situaţie în care pot apărea probleme serioase în exercitarea dreptului de a alege dacă nu sunt îndepărtate două obstacole pe care le-am identificat, respectiv un număr considerabil mai mic, drastic chiar, de secţii de votare în diaspora, dacă prevederile legii actuale nu sunt modificate, şi îngrădirea posibilităţii de a vota pe liste suplimentare acelor cetăţeni care se află într-o localitate dar nu sunt înscrişi expres în registrul electoral. Pornind de la aceste două obstacole, justificarea demersului nostru a ţinut seama şi de constrângerile pe care ni le impune contextul în care ne aflăm, preelectoral şi dificultatea de a modifica un text legislativ înaintea unor alegeri", a declarat ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor.

Societatea civilă consideră că acest demers este tardiv şi că autorităţile ar fi trebuit să facă ceva cu mult înainte de luna august.

"În momentul acesta, Ordonanţa de urgenţă mi se pare extrem de tardivă. Chiar dacă alegerile vor fi pe 11 decembrie, ceea ce mi se pare un lucru extrem de discutabil, trebuie să ne gândim ce se întâmplă după alegeri, pentru că mai avem două săptămâni până se validează şi se stabileşte noul prim-ministru. Din nou ne aflăm în situaţia de a avea o situaţie de urgenţă, dar măsura de urgenţă nu a fost luată la timp", a spus Mircea Kivu, reprezentant al Campaniei Poliţia Fără bariere, subliniind în acelaşi timp că din proiectul de act normativ lipseşte un capitol important, respectiv impactul financiar.

La rândul său, preşedintele FADERE, Daniel Ţecu, a arătat că ar fi dorit ca la dezbatere să participe şi cei care au făcut actuala lege. "Mi-ar fi plăcut să fie şi cineva din comisia electorală, adică cei care au făcut legea. Aş fi vrut să înţeleg de ce au făcut o lege atât de proastă şi dacă au făcut-o în mod intenţionat", a spus Ţecu.

El a reamintit că a tras un semnal de alarmă imediat după apariţia legii, spunând că românii nu se vor înscrie pentru votul prin corespondenţă, iar măsurile luate abia acum sunt tardive. "Măsurile luate sunt foarte târzii. La o lună după ce am văzut ritmul în care românii se înscriu, ar fi trebuit o reacţie şi măsuri. E bine să se poată înscrie online, dar mi se pare măsură târzie", a mai spus preşedintele FADERE.

Pe de altă parte, Daniel Ţecu i-a încurajat pe români ”să se înscrie în registrul electoral şi să fie şterşi din ţară. Registrul electoral ar trebui să rămână pentru totdeauna. Românii ar trebui să fie înscrişi şi prin contact cu consulatele atunci când vin să facă un document la consulat, să fie înscris în registru". Totodată, el a solicitat autorităţilor române să explice clar faptul că registrul electoral nu are nicio legătură cu partea fiscală, precizând că acesta este motivul pentru care mulţi dintre românii din diaspora nu s-au înscris.

Ministrul delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni a precizat că ideea că Fiscul va ajunge la datele românilor din străinătate dacă aceştia se înscriu în registrul electoral este doar o ”legendă urbană”. ”Datele din registrul electoral sunt folosite exclusiv pentru alegeri, pentru nimic altceva. Această temere nu are niciun temei legal şi nici în realitate", a explicat Ligor.

La rândul său, reprezentantul Iniţiativei România a cerut autorităţilor să elimine legătura dintre termenul limită pentru înscrierea în registrul electoral şi data începerii perioadei electorale. ”Cerinţa noastră iniţială a fost de adoptare rapidă a unei Hotărâri de guvern pentru anunţarea datei alegerilor, astfel încât partidele politice şi candidaţii independenţi să aibă posibilitatea să strângă semnături pe bune, adică fără încălcarea legii, fără falsificarea semnăturilor. Strângerea de semnături poate începe numai odată cu anunţarea datei alegerilor, şi aici intervine problema diaspora: dacă dai mai devreme o hotărâre de guvern, atunci închizi înregistrarea în registrul electoral a cetăţenilor din diaspora. Aşadar, există o contradicţie între cele două nevoi, iar prima noastră rugăminte este să eliminaţi legătura dintre termenul limită pentru înscrierea în registrul electoral şi data începerii perioadei electorale. După ce eliminaţi legătura dintre cele două, să prelungiţi termenul de înscriere în registrul electoral. Ar fi vorba de cam trei luni de zile", a explicat acesta.

O altă cerinţă a Iniţiativei România a fost scăderea numărului de oameni necesar pentru înfiinţarea unei secţii de votare, de la 100 la 50. ”În condiţiile în care până acum s-au înscris cinci mii şi ceva şi potenţial există mult mai mulţi alegători, mi se pare oportună scăderea numărului, astfel încât cei care nu au făcut efortul de a se înscrie, să aibă totuşi posibilitatea de a se duce într-o secţie de votare în localitatea sau în zona unde locuiesc", a afirmat reprezentantul acesteia.