CCR: Victor Alistar nu poate fi ales în CSM, deoarece are verdict de incompatibilitate de la ANI

Curtea Constituţională a României (CCR) susţine că hotărârea Senatului din 15 decembrie 2010 privind alegerea lui Victor Alistar în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ca reprezentant al societăţii civile este neconstituţională, deoarece acesta nu îndeplineşte cerinţele legale, după ce a primit verdict de incompatibilitate de la Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

CCR a dat publicităţii, joi, motivele pentru care a declarat ca neconstituţională hotărârea Senatului de validare a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM, rectorul Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir", Corina Dumitrescu, şi directorul executiv al Transparency International România, Victor Alistar.

Judecătorii constituţionali arată că ANI a constatat faptul că Victor Alistar s-a aflat în stare de incompatibilitate, în perioada 23 ianuarie 2007-1 martie 2009, întrucât a deţinut concomitent calităţile de funcţionar public-purtător de cuvânt în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, de director executiv la Asociaţia Română pentru Transparenţă şi de avocat.

Constatarea stării de incompatibilitate a rămas definitivă la data de 7 august 2009, Victor Alistar necontestând actul ANI la instanţa competentă.

CCR arată că, potrivit art.25 din Legea 176/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.621 din 2 septembrie 2010, "în cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate".

Curtea precizează că alegerea reprezentanţilor societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a îndeplinirii cerinţelor legale pentru ocuparea respectivei demnităţi, a competenţelor profesionale, a reputaţiei morale şi a interdicţiilor şi incompatibilităţilor izvorâte fie din statutul personal fie din alte prevederi legale.

Curtea constată că toate aceste aspecte reliefează faptul că Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea lui Teodor Victor Alistar ca reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de lege sus-citate, ceea ce atrage neconstituţionalitatea acesteia în raport cu prevederile constituţionale ale art.1 alin.(5), potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie" şi ale art.16 alin. (2), conform cărora "Nimeni nu este mai presus de lege", se mai spune în decizia CCR.

Pe 15 decembrie, rectorul Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir", Corina Dumitrescu, şi directorul executiv al Transparency International România, Victor Alistar, au fost aleşi de Senat ca reprezentanţi ai societăţii civile în CSM.

Grupul parlamentar PDL din Senat, prin intermediul senatorului Iulian Urban şi al liderului de grup, Cristian Rădulescu, a susţinut că procedura de selecţie trebuie reluată în sesiunea parlamentară următoare, după ce, cu excepţia lui Dumitrescu, candidaţii nu au întrunit jumătate plus unu din votul senatorilor prezenţi.

De cealaltă parte, opoziţia a susţinut necesitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, preşedintele Comisiei juridice, social-democratul Toni Greblă, şi senatorul PSD Miron Mitrea invocând legea şi cutumele parlamentare.

În cel de-al doilea tur de scrutin, Victor Alistar a obţinut 57 de voturi pentru, 51 împotrivă şi 3 abţineri, iar Maria Cristina Ana 46 de voturi pentru, 60 împotrivă şi 6 abţineri.

Tot în cazul lui Victor Alistar, Agenţia Naţională de Integritate a trimis o adresă Senatului în care se arăta că acesta nu poate ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de trei ani, după ce în 2009 a primit verdict de incompatibilitate.