CCR îi dă dreptate liderului PSD în disputa cu Bolojan pe ordonanţa SAFE. Constată conflict de natură constituţională între Parlament şi Guvern
Curtea Constituţională a admis joi sesizarea formulată de Sorin Grindeanu şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, în legătură cu adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 38/2026 privind Programul SAFE, scrie HotNews.
Decizia a fost adoptată cu cinci voturi "pentru" şi patru "împotrivă".
O a doua sesizare referitoare la aceeaşi ordonanţă, depusă de Avocatul Poporului, a fost amânată.
În prezent, proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 38/2026 se află în procedură legislativă la Camera Deputaţilor.
Prin sesizarea adresată Curţii Constituţionale, Sorin Grindeanu a susţinut că Guvernul condus de Ilie Bolojan a depăşit limitele atribuţiilor constituţionale după ce a fost demis prin moţiune de cenzură.
Mai exact, liderul PSD a arătat că proiectul ordonanţei de urgenţă, adoptat pe 4 mai, a fost modificat în ziua votării moţiunii de cenzură, pe 5 mai, iar forma finală a fost transmisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea Guvernului. În opinia sa, Executivul interimar nu mai avea competenţa de a adopta acte cu caracter legislativ, atribuţiile sale fiind limitate la administrarea treburilor curente ale statului.
România beneficiază de o alocare de 16,7 miliarde de euro prin instrumentul european de apărare SAFE. Până în prezent, au fost semnate contracte în valoare de peste 9 miliarde de euro, care ar putea fi afectate de decizia Curţii Constituţionale.
Finanţarea prin SAFE este acordată sub formă de împrumuturi, nu de fonduri nerambursabile. Acestea beneficiază de o dobândă de maximum 3% şi de o perioadă de graţie de 10 ani. Rambursarea ar urma să înceapă în 2035 şi să se desfăşoare eşalonat pe o perioadă de aproximativ 30 de ani.
Ce urmează după decizia CCR
Potrivit publicaţiei citate, o eventuală declarare a neconstituţionalităţii OUG nr. 38/2026 nu ar însemna dispariţia programului european SAFE şi nici anularea automată a contractelor de achiziţii militare deja semnate. Totuşi, unele dintre aceste contracte ar putea fi puse în pericol, în funcţie de efectele juridice ale deciziei şi de mecanismele necesare pentru implementarea lor.
Principalul efect ar putea consta în eliminarea, pentru viitor, a unor instrumente introduse prin ordonanţă, care permit statului să exproprieze anumite active industriale sau să preia participaţii ori active ale unor companii strategice.
În practică, această situaţie ar putea genera blocaje în derularea proiectelor care depind de respectivele mecanisme, cu posibile consecinţe asupra implementării unor contracte de înzestrare şi a investiţiilor asociate programului SAFE.
