CCR dezbate sesizarea lui Victor Ponta privind conflictul referitor la reprezentarea României la Consiliul European

Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate miercuri sesizarea premierului Victor Ponta privind conflictul juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedinte în legătură cu reprezentarea României la ultimul Consiliul European, din data de 26 iunie.

Reamintim că la finele lui iunie a.c., Victor Ponta i-a cerut lui Traian Băsescu permisiunea să reprezinte el România la Consiliului European. Preşedintele şi-a declinat însă acordul, anunţând că va reprezenta el personal România la Bruxelles, în principal datorită faptului că pe toate problemele ce urmau să se discute are competenţe mai bune decât Victor Ponta:

"Azi l-am anunţat că nu-i dau mandat de participare, voi participa eu, având în vedere obligaţiile constituţionale, hotărârea Curţii Constituţionale dar şi tematica căreia, datorită experienţei pe care o am în domeniu, îi pot face faţă mai bine" şi-a motivat Băsescu refuzul de a îl delega pe Ponta să reprezinte România la Bruxelles, declarând în context că, trimis la Consiliul pentru Energie, Ponta nu a putut susţine proiectul Nabucco, gazoductul care ar fi oferit o alternativă la aprovizionarea cu gaze ruseşti.", declara Băsescu pe 24 iunie, cu două zile înainte de summit.

În al doilea rând, şeful statului a admis că există şi un motiv de ordin sentimental în spatele dorinţei sale de lua parte la reuniunea Consiliului, şi anume faptul că pe 27 iunie se semnează Acordul de Liber Schimb cu Moldova, acord pentru care preşedintele a afirmat că a muncit enorm în cei 10 ani de mandat.

Drept urmare, premierul Victor Ponta a făcut o sesizare câtre Curtea Constituţională, solicitându-le judecătorilor CCR să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională, generat de faptul că preşedintele ţării îşi "arogă atribuţii şi competenţe" care aparţin Guvernului, în contextul în care a decis să reprezinte el România la o reuniune a Consiliului European în care problemele de pe agendă ar fi trebuit susţinute de către Guvern.

Victor Ponta a declarat că nu contestă dreptul şefului statului de a reprezenta România, ci modul "discreţionar şi arbitrar" în care a ales să colaboreze cu Guvernul şi Parlamentul, fără să ceară elemente de mandat şi fără să se consulte cu acestea.

"Având în vedere că agenda Consiliului European va fi axată pentru perioada 2014￢2019 pe creştere economică, competitivitate, crearea de locuri de muncă (Semestrul european, energie şi schimbări climatice) şi pe definirea unor linii strategice pe aria de libertate, securitate şi justiţie, am solicitat preşedintelui României, în data de 16 iunie a.c, oficial şi public, să-mi delege atribuţia de reprezentare a statului român, prin adresa înregistrată la Cabinetul Primului Ministru sub nr. 5/3455 din 16 iunie 2014. Preşedintele nu a delegat primului - ministru atribuţia de reprezentare a statului român la Consiliu, deşi subiectele de pe ordinea de zi ţin în totalitate de atribuţiile constituţionale ale Guvernului. Mai mult decât atât, preşedintele nu a solicitat elemente de mandat pentru participarea sa la reuniunea Consiliului European, demers în opinia mea necesar, având în vedere subiectele de pe agenda de lucru", susţine premierul în sesizare.

Potrivit documentului, nici Guvernul şi nici Parlamentul nu au fost informate şi nici consultate asupra poziţiei pe care preşedintele o va susţine la reuniunea Consiliului European.

Traian Băsescu reamintea pe 24 iunie că, an de an, înainte să plece la Bruxelles, a consultat Guvernul cu privire la temele ce urmau să fie dezbătute de CE, această procedură fiind respectată şi în acest an.