CCR: Descentralizarea încalcă interesele românilor
alte articole
Ordonanţa privind descentralizarea încalcă interesele individuale ale românilor, în favoarea autorităţilor locale, precizează Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care a stabilit că actul normativ nu este în conformitate cu legea fundamentală.
După ce pe 10 ianuarie a.c., Curtea Constituţională a decis în unanimitate că ordonanţa privind descentralizarea este neconstituţională, în motivarea publicată astăzi faţă de decizia luată pe 10 ianuarie, CCR argumentează că lipsesc analizele de impact şi unele sisteme de monitorizare la transferul competenţelor în teritoriu, CCR constatând că actul normativ al lui Liviu Dragnea a încălcat legea-cadru a descentralizării din 2006 şi astfel, Constituţia, nerespectând legile în vigoare.
Într-un document amplu ce cuprinde 106 pagini, CCR explică motivele pentru care a declarat ca fiind neconstituţională Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică.
Astfel, CCR afirmă că adoptarea Legii descentralizării s-a făcut fără respectarea Legii-cadru nr.195/2006, "ceea ce se constituie într-o încălcare a dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie referitoare la obligaţia de respectare a legilor". Reamintim că legea descentralizării a fost adoptată în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din 19 noiembrie 2013, fiind contestată la CCR de 70 de deputaţi din PDL şi PP-DD.
De asemenea, Curtea constată că legea nu respectă art. 5 alin.(1) din Legea-cadru nr.195/2006, care prevede că "transferul competenţelor este fundamentat pe analize de impact şi realizat pe baza unor metodologii specifice şi a unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale".
În locul analizelor de impact, Guvernul a trimis CCR-ului doar „informări generale” şi un „Document strategic privind măsurile necesare accelerării procesului de descentralizare-regionalizare în România 2013-2016”, despre care judecătorii consideră că „nu poate avea semnificaţia juridică a unui studiu de impact”.
Astfel, în documentele trimise de Guvern, se vizează informări generale în privinţa problematicii regionalizării şi descentralizării, fundamentele procesului de regionalizare în România, istoricul descentralizării în perioada 1991-2013, documente privind organizarea administrativ-teritorială a României, rapoarte privind dezvoltarea economică, demografia, mediul, transporturile, dezvoltarea rurală, incluziunea/excluziunea socială, tipuri funcţionale de localităţi urbane şi rurale, zone de influenţă urbană, accesul populaţiei la servicii de interes general, resurse naturale, potenţial energetic, ocuparea şi utilizarea terenurilor, execuţia bugetelor locale, acte de reglementare primară sau secundară, analize de drept comparat în materie sau strategii elaborate în domenii parţial descentralizate, precum şi studii, prezentări şi articole în domeniile regionalizării şi descentralizării.
CCR consideră că aceste documente au fost redactate într-o perioadă de timp mai mare, şi acum au fost reunite şi invocate ca măsuri pregătitoare ale procesului de descentralizare.
"În nici un caz nu se poate trage concluzia ca acestea ar reprezenta analizele de impact la care Legea-cadru nr.195/2006 face referire. Din contră, denotă o lipsă de corelare cu dispoziţiile acesteia, ceea ce demonstrează neîndeplinirea obligaţiei care incumbă Guvernului şi Parlamentului în temeiul art.5 alin.(1) din Legea-cadru nr.195/2006 de a realiza, respectiv de a adopta legea criticată pe analizele de impact necesare", concluzionează CCR.
Un alt punct al documentului redactat de CCR arată că în art. 9 din Legea-cadru nr.195/2006 se prevede elaborarea unor standarde de cost pentru finanţarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate şi standarde de calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autorităţile administraţiei publice locale, însă "nu au fost elaborate astfel de standarde nici măcar la nivel estimativ; or, având în vedere importanţă şi complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesară să fie realizată anterior adoptării prezentei legi".
Criticile CCR se aliniază criticilor experţilor Comisiei Europene
Nu este prima dată când Guvernul român este criticat pentru capacitatea de analiză a situaţiei ţării. Astfel, luna trecută experţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române că prima versiune a Acordului de Parteneriat pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE ese valorificată. Criticile Bruxelles-ului persistă, după ce anul trecut Executivul european a criticat Guvernul României pentru documentaţia intermediară transmisă la Comisie pentru pregătirea absorbţiei fondurilor UE 2014-2020.
Preşedintele Traian Băsescu a criticat şi el Guvernul pentru modul de elaborare a acordului de parteneriat între Executiv şi Comisia Europeană, făcând referire şi la o altă observaţie a CE, şi anume aceea în care se menţionează, că Guvernul nu are “capacitate de analiză pe situaţia ţării”. “Mi se pare că este unul din cele mai grele afronturi pe care, de cînd sunt eu în Consiliul European, le-am văzut la adresa unei ţări, a unui Guvern: lipsă de capacitate de analiză. Îmi este greu să înţeleg cum au putut face un astfel de document" declara preşedintele anul trecut.
