CCR decide în unanimitate: Modificările aduse Codului Penal, neconstituţionale
Augustin Zegrean în Parlamentul României (Epoch Times România)
UPDATE - Curtea Constituţională decide în unanimitate că modificările aduse Codului Penal sunt neconstituţionale. Legea va fi trimisă în parlament, urmând ca parlamentarii să o ajusteze în termen de 45 de zile.
***
Magistraţii Curţii Constituţionale vor analiza miercuri sesizările Curţii Supreme şi ale PDL cu privire la modificările Codului Penal, adoptate de Camera Deputaţilor în data de 10 decembrie 2013, zi cunoscută ca Marţea Neagră din Parlament.
La două zile după ce deputaţii au votat super imunitatea pentru parlamentari şi dezincriminarea conflictului de interese pentru aleşii locali şi funcţionarii ce administrează bani publici, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, au hotărât sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi la Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal.
ICCJ a sesizat faptul că, prin amendamentele votate, politicienii s-au pus deasupra legii, neputând fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept, reclamă magistraţii de la ICCJ.
Diferenţa de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o "justificare obiectivă şi rezonabilă", în condiţiile în care conduce la "excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile", se mai precizează sesizarea ICCJ.
ICCJ va lua în discuţie, tot astăzi, şi cele două sesizări privind modificările la Codul Penal depuse de Partidul Democrat Liberal tot în 12 decembrie.
PDL contestă modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici, ceea ce presupune că nu vor mai putea fi condamnaţi pentru corupţie şi abuz în serviciu, fapte asimilate acestui statut, şi modificarea articolului 253 indice 1 din Codul care dezincriminează conflictul de interese, permiţându-le autorităţilor din teritoriu (şi miniştrilor) care gestionează banul public sa contracteze lucrări către firme conduse/deţinute de familiile lor, fără să rişte să fie declaraţi incompatibili de ANI, cu toate consecinţele ce decurg.
Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în Marţea Neagră, zi în care aleşii ţării au încercat să adopte şi o legea a amnistie şi graţierii, precum şi Legea Minelor, considerată o dedicaţie pentru RMGC, au declanşat o serie de reacţii fără precedent.
Demersul deputaţilor a fost cvasi-unanim considerat drept un atac fără precedent la adresa statului de drept şi o tentativă de a goli justiţia de prerogativele ei. Instituţiile anticorupţie (ANI, DNA), Consiliul Superior al Magistraturii, ICCJ etc. au reclamant faptul că modificările au fost adoptate pe furiş, netransparent, şi fără consultarea instituţiilor în drept.
Scandalul a depăşit cu mult graniţele ţării, derapajul de la democraţie fiind privit cu îngrijorare în UE şi peste Ocean. Ambasadele Olandei, Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, precum şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.
