CCR analizează miercuri uninominalul USL şi conflictul interinstituţional invocat de Băsescu

CCR analizează miercuri sesizarea de neconstituţionalitate depusă de PDL asupra legii uninominalului iniţiată de USL, dar şi sesizarea depusă săptămâna trecută de Traian Băsescu privind existenţa unui conflict între preşedinte şi Parlament pe tema reprezentării României la reuniunile europene.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 22 mai, legea privind alegerea parlamentarilor prin vot majoritar într-un tur iniţiată de Victor Ponta şi Crin Antonescu. PDL a atacat legea la CCR. Printre motivele invocate de pedelişti că legea USL este neconstituţională regăsim încălcarea suveranităţii naţionale, creşterea numărului de parlamentari la 481 şi încălcarea normelor constituţionale privind principiul reprezentativităţii şi egalităţii în drepturi.

”Prin creşterea numărului de parlamentari şi păstrarea celor două camere ale Parlamentului, USL nu respectă rezultatele referendumului din 2009 şi voinţa cetăţenilor de a reduce numărul de parlamentari, precum şi de a modifica structura Parlamentului”, a spus deputatul PDL Sulfina Barbu. Aceasta a reamintit şi cifrele privind referendumul din 2009, menţionând că peste 9 milioane dintre cetăţenii României şi-au exprimat dorinţa ca structura Parlamentului să fie modificată într-o singură Camera, respectiv reducerea la maximum 300 de parlamentari.

Printre articolele încălcate din Constituţie, Barbu a menţionat art.62 şi art.48, articole care în opinia sa, reflectă neconstituţionalitatea acestei Legi electorale. ”Această lege încalcă şi art.62 alin.3 din Constituţie, care specifică în mod expres faptul că numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării. Or, conform ultimului recensământ, populaţia României a scăzut cu un număr considerabil”, a spus democrat-liberala.

PDL consideră discutabil şi modul în care sunt alocate mandatele pentru minorităţi. Astfel, o prevedere a legii iniţiată de Victor Ponta şi Crin Antonescu a stabilit că în judeţele în care o minoritate depăşeşte 7% la ultimul recensământ, candidatul cel mai bine plasat al ei primeşte automat loc în Parlament, chiar daca nu câştigă mandatul cu majoritatea necesară restului candidaţilor la parlamentare.

Tot miercuri, CCR se va pronunţa şi asupra sesizării lui Traian Băsescu privind existenţa unui conflict interinstituţional între Preşedinţie şi Parlament. Joi, urmează să aibă loc Consiliul European, premierul Ponta anunţând că el este cel care va merge, în timp ce preşedintele nu a renunţat nici acum să participe, menţinând acest subiect în suspans.

Pe 12 iunie, Parlamentul a adoptat prin vot o declaraţie privind persoana care va reprezenta România la lucrările Consiliului European. Declaraţia prevede obligativitatea acordării unui mandat în acest sens de către Parlamentul României. “Parlamentul României trebuie să fie informat în prealabil asupra agendei Consiliului European şi să stabilească un mandat de principiu referitor la poziţiile pe care le va susţine şi le va promova reprezentantul României. Parlamentul României trebuie să fie informat după fiecare Consiliu European cu privire la deciziile adoptate”, se arată în textul Declaraţiei. Aceasta prevede că preşedintele va merge la Consiliul European atunci când este vorba de probleme de securitate, la restul urmând să participle premierul. “Având în vedere că atribuţiile preşedintelui şi Guvernului în domeniul afacerilor externe sunt partajate: 1. În materie de politică europeană de apărare şi de securitate precum şi în politica externă comună a Uniunii Europene, este constituţional şi funcţional ca preşedintele României să aibă precădere în a reprezenta România. 2. În materie economică, socială, bugetară, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen precum şi în alte aspecte executive, este constituţional şi functional ca primul-ministru al României să aibă precădere în a reprezenta România şi de a participa la procesul decizional al Consiliului European”, a decis marţi plenul reunit. Reprezentarea României la Consiliu European se va face după îndeplinirea procedurii de la punctul 1, privind obligativitatea informării şi definirii unui mandat în cadru parlamentar precum şi în baza principiilor de precădere constitutional şi funcţională definite la punctul 2, se mai arată în Declaraţie.

De asemenea, pe 25 iunie, Senatul a adoptat ca primă cameră sesizată legea prin care Parlamentul decide şeful delegaţiei la Consiliu, în lipsa unui acord între Guvern şi preşedinte. “Conducătorul delegaţiei României la reuniunile Consiliului European este preşedintele României sau primul-ministru al Guvernului României. Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin acord între Guvernul României şi Instituţia Prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii. În situaţia în care acordul prevăzut la alin. (2) nu se realizează în termen, Parlamentul, în şedinţa comună a celor două Camere, desemnează conducătorul delegaţiei României la respectiva reuniune a Consiliului European”, scrie în articolul 19 din lege. “Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, în termen de minim 7 zile lucrătoare, înainte de data reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte”, se mai arată în lege.