Cât de riscant ar fi un asalt american asupra insulei Kharg din Iran — şi de ce l-ar putea lua Trump în considerare

Chiar dacă preşedintele american Donald Trump a declarat că „războiul a fost câştigat” cu Iranul, nave de război amfibii, ambarcaţiuni de debarcare şi mii de puşcaşi marini şi marinari sunt desfăşuraţi în regiune.

Desfăşurarea a alimentat speculaţiile potrivit cărora SUA intenţionează să captureze insula Kharg, un recif coraligen situat în largul coastei Iranului şi o veritabilă linie de viaţă economică pentru Teheran, care gestionează aproximativ 90% din exporturile de ţiţei ale ţării.

Chiar dacă Washingtonul ar reuşi să preia această insulă mică, dar strategică, experţii s-au întrebat dacă acest lucru i-ar oferi SUA suficientă pârghie pentru a forţa Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, pe fondul unei crize energetice globale în escaladare, scrie CNN.

Iată ce ştim despre această posibilă operaţiune terestră şi despre riscurile ei.

Ce este insula Kharg?

Insula Kharg este o întindere de pământ de aproximativ 8 km în largul coastei iraniene, având aproximativ o treime din dimensiunea Manhattanului, descrisă de oficiali americani drept „nodul central al întregii aprovizionări cu petrol a Iranului”.

Cheiurile sale lungi ies în ape suficient de adânci pentru a putea primi superpetroliere, ceea ce face din insulă un punct critic pentru distribuţia petrolului.

Insula a fost mult timp esenţială pentru economia Iranului. Un document CIA declasificat din 1984, publicat online, arăta că instalaţiile de acolo sunt „cele mai vitale din sistemul petrolier iranian, iar funcţionarea lor continuă este esenţială pentru bunăstarea economică a Iranului”.

Există rute alternative de export care ocolesc Strâmtoarea Ormuz, dar acestea sunt limitate şi nu au fost testate temeinic la scară mare, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA).

De exemplu, în 2021, Iranul a inaugurat terminalul petrolier Jask, care permite transportarea ţiţeiului către Jask, în Golful Oman, chiar la est de strâmtoare, însă terminalul nu este considerat o opţiune viabilă pentru exportul ţiţeiului iranian, a precizat IEA.

Capacitatea de stocare de pe Kharg este estimată la aproximativ 30 de milioane de barili şi, potrivit firmei de informaţii comerciale Kpler, aproximativ 18 milioane de barili de ţiţei sunt stocaţi în prezent acolo, a relatat Reuters.

La începutul acestei luni, liderul opoziţiei israeliene, Yair Lapid, a spus că distrugerea terminalului ar „paraliza economia Iranului şi ar răsturna regimul”. El a declarat că Israelul „trebuie să distrugă toate câmpurile petroliere ale Iranului şi industria energetică de pe insula Kharg”.

Cât de riscant ar fi un atac terestru al SUA?

Două Unităţi Expediţionare de Puşcaşi Marini (MEU), specializate în debarcări amfibii cu reacţie rapidă, raiduri şi misiuni de asalt lansate de pe nave amfibii ale Marinei, au fost recent desfăşurate în Orientul Mijlociu.

Exerciţiile militare anterioare care au implicat unităţi MEU au oferit imaginea spectaculoasă a elicopterelor de atac pe cer, a trupelor pe plajă şi a navelor uriaşe de asalt pe apă.

James Stavridis, fost comandant suprem al forţelor aliate NATO, a declarat marţi că navele unei unităţi MEU „au o capacitate de luptă foarte mare”.

Însă el a avertizat că, înainte de orice operaţiune terestră, acestea ar trebui să traverseze Strâmtoarea Ormuz şi să ajungă în partea nordică a golfului, confruntându-se cu drone iraniene, rachete balistice şi mine aflate pe această rută maritimă, a scris Stavridis într-un articol pentru Bloomberg.

„Odată ajunşi în poziţie în largul insulei Kharg, puşcaşii marini ar avea nevoie de superioritate aeriană şi navală incontestabilă pe o rază de cel puţin 160 de km în jurul insulei”, a spus Stavridis.

Un risc important este că Iranul ar putea lovi navele amfibii. O altă îngrijorare vizează soarta populaţiei insulei — estimată la câteva mii de persoane şi formată aproape exclusiv din lucrători din sectorul petrolier — care ar trebui „izolată” sau evacuată, a adăugat Stavridis.

Fostul comandant suprem al forţelor NATO în Europa a pus sub semnul întrebării şi avantajul strategic pe care o astfel de operaţiune l-ar oferi Washingtonului. „Dacă ideea este apoi de a negocia cu Teheranul redeschiderea Strâmtorii Ormuz, nu este clar că liderii rămaşi ai regimului ar fi intimidaţi de ameninţarea pierderii insulei Kharg”, a spus Stavridis.

„S-ar putea să refuze să accepte să cedeze ceva în schimbul insulei Kharg”, a adăugat el.

Pe lângă potenţialele pierderi americane, Richard Haass, fost preşedinte al think tank-ului Council on Foreign Relations, a spus săptămâna trecută că orice misiune pe Kharg ar „eroda şi mai mult stocurile de rachete ale SUA”.

Motivul exact pentru care SUA ia în calcul capturarea insulei Kharg nu este clar, dar Haass a spus că acest lucru „ar fi probabil perceput de mulţi din acea ţară şi din întreaga lume drept o încercare a SUA de a pune mâna pe petrolul iranian”, a scris el pe pagina sa de Substack.

S-a pregătit Iranul pentru un posibil atac american?

Preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat miercuri că „duşmanii Iranului, cu sprijinul uneia dintre ţările din regiune” se pregătesc să ocupe una dintre insulele ţării, fără să numească direct insula.

„Toate mişcările inamicului sunt sub supravegherea deplină a forţelor noastre armate. Dacă vor depăşi limita, toată infrastructura vitală a acelei ţări din regiune va deveni, fără restricţii, ţinta unor atacuri neîncetate”, a postat Ghalibaf pe X, miercuri.

Mai devreme în aceeaşi zi, Ghalibaf a spus: „Monitorizăm îndeaproape toate mişcările SUA din regiune, în special desfăşurările de trupe”.

În ultimele săptămâni, Iranul a amplasat capcane şi a mutat personal militar suplimentar şi sisteme de apărare aeriană pe insula Kharg, în pregătirea unei posibile operaţiuni americane de preluare a controlului asupra insulei, potrivit mai multor persoane familiarizate cu rapoartele serviciilor de informaţii americane pe această temă.

Insula dispune deja de apărări stratificate, iar iranienii au mutat recent acolo sisteme suplimentare de rachete ghidate sol-aer, portabile, cunoscute sub numele de MANPADS, au spus sursele.

Iranul a amplasat şi capcane, inclusiv mine antipersonal şi anti-blindaj în jurul insulei, au menţionat sursele, inclusiv pe linia ţărmului.

A mai atacat SUA insula înainte?

Da. La începutul acestei luni, Trump a spus că SUA a bombardat „fiecare ţintă militară” de pe insulă şi a ameninţat că va ataca infrastructura petrolieră a acesteia dacă Iranul va continua să blocheze navele care încearcă să traverseze Strâmtoarea Ormuz.

Imagini video postate pe Truth Social şi geolocalizate au arătat lovituri americane asupra facilităţilor aeroportuare ale insulei, cu explozii mari şi fum negru vizibil pe tot parcursul înregistrării.

Trump a spus în aceeaşi zi că Kharg „nu este foarte sus pe listă, dar este unul dintre foarte multele lucruri, iar eu îmi pot schimba părerea în câteva secunde”.

Însă încă din 1988, cu zeci de ani înainte de a fi ales, Trump vorbea despre invadarea insulei.

„Un singur glonţ tras asupra unuia dintre oamenii sau navele noastre şi aş face ravagii pe insula Kharg. Aş intra şi aş ocupa-o”, a spus el într-un interviu acordat The Guardian la acea vreme.

Oficiali de la Casa Albă cred că preluarea insulei Kharg ar „falimenta complet” Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran, potrivit unui oficial, şi ar putea duce, eventual, la o încheiere rapidă a războiului.

Însă mulţi din interiorul administraţiei privesc cu reţinere o astfel de mişcare, mai ales pentru că ar necesita un număr semnificativ de trupe terestre pentru a fi realizată.

Cum reacţionează actorii regionali?

Aliaţii din Golf îndeamnă în privat administraţia Trump să nu prelungească războiul prin trimiterea de trupe la sol pentru a ocupa insula Kharg, a declarat un oficial de rang înalt din Golf.

Temerea este că ocuparea insulei cu trupe americane ar duce la pierderi mari, ar declanşa probabil represalii iraniene împotriva infrastructurii ţărilor din Golf şi ar prelungi conflictul, a spus acelaşi oficial.

Oficialii iranieni au avertizat exact în acest sens.

Şeful Marinei Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice, Alireza Tangsiri — despre care Israelul a susţinut joi că l-a ucis — a spus în noiembrie anul trecut că insulele Iranului din Golful Persic sunt „fortăreţe întărite”.

„Dacă un inamic face o greşeală, va primi acolo un răspuns decisiv”, a spus Tangsiri.