Casele lui Iohannis. Înalta Curte a motivat decizia în baza căreia preşedintele trebuie să înapoieze statului 260.000 de euro / ANAF poate trece la recuperarea prejudiciului

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a publicat vineri motivarea hotărârii pronunţate pe 24 septembrie anul trecut, în dosarul privind unul dintre imobilele deţinute de familia soţiei preşedintelui Iohannis la Sibiu. Odată cu publicarea motivării, ANAF poate trece la recuperarea prejudiciului, scrie Hotnews.

Magistraţii au menţinut deciziile anterioare ale instanţelor care au respins acţiunile familiei soţiei preşedintelui Iohannis de a cere judecătorilor anularea certificatului prin care statul român a fost declarat moştenitor al respectivului imobil.

”Înalta Curte consideră că nu se poate identifica o nelegalitate în analiza instanţelor de fond din perspectiva greşitei aprecieri a calităţii procesuale active prin raportare la existenţa unui interes”, se arată în motivarea publicată vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Imobilul care a făcut obiectul acestui litigiu se află în centrul municipiului Sibiu şi a adus familiei Iohannis venituri din chirii de peste 226.000 de euro, în perioada 2001-2015. Respectivul imobil a aparţinut între 1999 şi 2008, lui Ioan Baştea, soţul femeii, decedat între timp, Georgetei Lazurcă, soacra preşedintelui, şi lui Carmen Iohannis, soţia acestuia.

În 2008 statul a fost declarat moştenitor legal al respectivului imobil. O apropiată a familiei Iohannis, Rodica Baştea a dat statul în judecată, cerând judecătorilor anularea documentului. Rodica Baştea a pierdut procesul. Atât tribunalul, cât şi curtea de apel au respins acţiunea pe motiv ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

”Instanţele de fond şi apel au stabilit în mod definitiv că reclamanta nu a justificat că este titulară a vreunui drept de moştenire, în sensul că nu are calitate de moştenitor în lanţul succesoral invocat”, se menţionează în hotărârea publicată vineri de Instanţa Supremă.

În litigiul având ca obiect anularea certificatului de moştenitor, explică magistraţii Curţii, „reclamantul care susţine nelegală înlăturarea sa de la dezbaterea succesorală este ţinut a face dovada atât a vocaţiei sale succesorale concrete, cât şi a acceptării succesiunii – în caz contrar, în absenţa dovezii acceptării, el nu are calitatea de moştenitor şi nu poate invoca nelegalitatea procedurii succesorale notariale desfăşurate în absenţa sa pentru că, nefiind moştenitor, nicio vătămare nu poate rezulta din emiterea certificatului în aceste condiţii”.

Înalta Curte reţine că anularea unui certificat de moştenitor se poate cere pentru vătămarea unor drepturi proprii şi nu pentru consideraţii morale sau afective, ce ţin de existenţa unor relaţii de familie.

Articolul integral poate fi citit aici.