Care ar fi planul secret al lui Putin de a manipula alegerile decisive din Moldova [Bloomberg]

Rusia a conceput un plan de a interveni în alegerile din Moldova şi de a perturba eforturile guvernului de a menţine ţara pe calea aderării la Uniunea Europeană, potrivit unor documente consultate de Bloomberg.

Strategia pe mai multe planuri a fost finalizată în primăvară şi coordonată direct de Kremlin. Obiectivul este subminarea şanselor Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) al preşedintei Maia Sandu în votul din 28 septembrie şi, în cele din urmă, înlăturarea acesteia de la putere, sugerează documentele ce citează planurile interne ruseşti.

Încadrată între Ucraina devastată de război şi România, stat de frontieră al UE şi NATO, mica ţara este un câmp de luptă esenţial între forţele politice pro-europene şi pro-ruse. Alegerile de duminică au loc la mai puţin de un an după un referendum privind aderarea Moldovei la UE, care a trecut la limită, pe fondul acuzaţiilor guvernului privind amestecul Kremlinului.

Tacticile includ recrutarea moldovenilor din străinătate, inclusiv din Rusia, pentru a vota la secţiile de votare din UE şi din alte locuri, trimiterea altora pentru a organiza proteste perturbatoare şi o amplă campanie de dezinformare pe reţelele sociale, arată documentele. O altă componentă centrală a planurilor din biroul executiv al preşedintelui Vladimir Putin implică folosirea materialelor compromiţătoare pentru a presa funcţionari publici să perturbe procesul electoral.

Bloomberg declară că nu a putut confirma dacă Rusia implementează planurile, în condiţiile în care campania electorală din Moldova culminează în această săptămână. Totuşi, doi oficiali guvernamentali europeni familiarizaţi cu problema au spus că este „aproape sigur” că intenţionează să pună în aplicare majoritatea acestor planuri.

Între timp, Poliţia R. Moldova a luat măsuri împotriva campaniilor de dezinformare şi a tentativelor de cumpărare a voturilor. Luna trecută, autorităţile au cerut oficial blocarea a 443 de canale TikTok.

Kremlinul nu a răspuns la solicitarea de comentarii, dar Rusia a declarat de fiecare dată când era acuzată de interferenţe în procesul electoral din ţările vecine, fost comuniste, că nu se amestecă în alegeri străine. În timpul referendumului pentru UE şi al votului prezidenţial de anul trecut, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe a respins acuzaţiile ca fiind „rusofobie”, pe care a numit-o „o componentă esenţială a proiectului european al Moldovei”.

Miza acum este dacă Moldova va continua pe drumul integrării europene, după ce a consfinţit obiectivul aderării în constituţia sa, sau se va orienta către Moscova, exact în momentul în care Putin nu dă niciun semn că ar vrea să pună capăt războiului împotriva Ucrainei vecine.

Fost stat sovietic, Moldova are o minoritate rusofonă semnificativă dintr-o populaţie de 2,4 milioane. Statul separatist Transnistria se află sub ocupaţie rusă, potrivit Consiliului Europei, în timp ce liderul regiunii Găgăuzia a fost condamnat de o instanţă moldovenească pentru că a direcţionat ilegal bani ruseşti către un partid politic.

„Obiectivul Kremlinului este clar: să cucerească Moldova prin urne, să ne folosească împotriva Ucrainei şi să ne transforme într-o rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene. De aceea aceste alegeri sunt foarte importante. Apărându-le, protejăm nu doar Moldova, ci şi securitatea şi stabilitatea regională”, a declarat Sandu parlamentarilor europeni la Strasbourg, pe 9 septembrie.

Moldova se află într-o locaţie geopolitică importantă

Ţara poartă discuţii pentru a adera la UE, dar multe provocări rămân.

UE şi-a pus greutatea în spatele candidaturii Moldovei, iar preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz şi premierul polonez Donald Tusk au vizitat capitala Chişinău la sfârşitul lui august.

PAS, Partidul Maiei Sandu, promite să lanseze procesul de aderare la UE şi să obţină acces la fonduri foarte necesare, după ce Moldova a început discuţiile de aderare anul trecut. Dar cele mai recente sondaje sugerează că PAS ar putea să-şi piardă majoritatea parlamentară, ridicând perspectiva unei coaliţii instabile.

PAS se confruntă cu o opoziţie puternică din partea mai multor grupuri. Printre acestea se numără blocul nominal pro-UE Alternativa şi unul pro-rus condus de fostul preşedinte Igor Dodon, care, potrivit unui alt set de documente, ar fi cerut serviciilor de securitate să urmărească adversarii politici pe când era la putere. Dodon a declarat într-un e-mail că a acţionat mereu legal şi în interesul Moldovei.

Într-o „scrisoare deschisă” separată, publicată pe reţelele sale de socializare, Dodon a susţinut că autorităţile moldoveneşti presează ilegal partidele de opoziţie.

„Regimul de guvernământ din Moldova foloseşte activ resurse administrative nu doar pentru a-şi urmări obiectivele politice, ci şi pentru a intimida principalii săi competitori”, a scris Dodon.

El a mai spus că „anumite puteri occidentale” se amestecă în campania electorală prin trimiterea de oficiali de rang înalt în ţară pentru a sprijini PAS şi prin ameninţarea cu tăierea asistenţei pentru Moldova dacă partidul pierde.

Rusia a alocat resurse semnificative pentru a influenţa alegerile din regiune, potrivit oficialilor guvernamentali europeni. În Georgia, un vot anul trecut a generat acuzaţii de amestec pe scară largă şi a deschis calea pentru proteste continue.

Au urmat apoi alegerile prezidenţiale din România, unde judecătorii au ordonat repetarea votului în urma acuzaţiilor de ingerinţă rusească, ce l-au propulsat pe un candidat marginal de extremă dreapta către o victorie în primul tur.

O anchetă care a durat câteva luni a constatat că Rusia viza România ca parte a unei campanii hibride care datează din 2022, potrivit procurorului-şef al ţării, Alex Florenţa. Patru companii cu legături cu Rusia au orchestrat conturi false pe reţele sociale şi boţi AI care au ajuns la cel puţin 1,3 milioane de cetăţeni, a spus el pe 16 septembrie.

În Moldova, Maia Sandu a declarat luna aceasta parlamentarilor europeni că a estimat că Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul ţării sale, adică aproximativ 150 milioane €, pentru a influenţa referendumul privind aderarea la UE şi realegerea ei ca preşedinte.

Oficialii guvernamentali europeni familiarizaţi cu planurile Rusiei au spus că este foarte probabil ca Moscova să fi alocat sume similare pentru alegerile din această lună. Ei au vorbit sub protecţia anonimatului pentru a discuta evaluări confidenţiale.

Unul dintre principalele aspecte ale planului Kremlinului este să creeze percepţia unei competiţii reale, dar care în fapt este concepută pentru a dilua sprijinul pentru Sandu, arată unul dintre documentele menţionate.

Voturile moldovenilor din diaspora au fost cruciale în alegerile din 2024. Ca parte a planurilor pentru aceste alegeri, unul dintre documente arăta că Rusia intenţiona să recruteze membri ai diasporei moldoveneşti şi să le plătească deplasarea şi votul.

Planurile includeau şi o campanie de dezinformare pe Telegram, TikTok şi Facebook, precum şi prin canale mai tradiţionale şi call-centere. Mesaje în română, limba oficială a Moldovei, şi în rusă o acuzau pe Sandu că este o marionetă străină care împinge ţara în mizerie şi război.

Poliţia R. Moldova a încercat să oprească răspândirea ştirilor false pe reţelele sociale şi a spus că sunt grupuri care aduceau de asemenea ilegal bani pentru a cumpăra voturi şi pentru a sprijini partide politice menite să submineze rezultatul alegerilor. Ofiţerii au confiscat doar pe 16 septembrie 5 milioane de lei moldoveneşti (302.000 USD) în timpul unor percheziţii vizând destructurarea unei presupuse operaţiuni de spălare de bani, a transmis poliţia într-un comunicat.

Rusia plănuieşte să recruteze tineri din cluburi sportive şi reţele criminale pentru a organiza provocări violente în timpul votului şi proteste după acesta, arată documentele. Asta ar include demonstraţii prin care să se ceară demisia preşedintei Maia Sandu dacă partidul ei pierde alegerile sau să fie prezentat rezultatul ca viciat dacă acesta câştigă.

Focusul este de asemenea ferm pe ceea ce se întâmplă după alegeri. Tipul de sprijin pe care partidele de opoziţie din Moldova îl primesc de la Moscova variază, şi se întinde de la consiliere până la finanţare, potrivit oficialilor guvernamentali europeni. Dacă acestea ar câştiga alegerile, relaţia dintre ele ar fi probabil tensionată, au spus oficialii, având în vedere istoricul de suspiciune reciprocă şi competiţie pentru a fi în graţiile Rusiei.

De fapt, cultura neîncrederii este adânc înrădăcinată. Dodon, care a fost învins de Sandu la alegerile prezidenţiale din 2020, a urmărit adversari din întreg spectrul politic, potrivit documentelor.

Acestea detaliau sute de mesaje text între Dodon şi un ofiţer superior al serviciilor de informaţii moldoveneşti, din octombrie 2019 până în mai 2021. Persoanele vizate includeau nu doar adversari precum Sandu, ci şi alţi politicieni şi oameni de afaceri pro-ruşi.

Solicitările lui Dodon sau informaţiile variate pe care le primea includeau date confidenţiale despre detalii de călătorie, întâlniri şi evenimente la care participau unele dintre persoane. Printre acestea se aflau detalii din listele de pasageri ale zborurilor, informaţii despre trecerile de frontieră, rapoarte despre evenimente şi dovezi vizuale ale întâlnirilor. Schimburile indică faptul că serviciile monitorizau de asemenea unele ambasade străine.

„În ceea ce priveşte cooperarea mea cu instituţiile statului, aceasta a fost întotdeauna în interes public, nu din motive politice sau personale. Ca şef al statului, am acţionat exclusiv în limitele legii şi în interes naţional”, a spus Dodon într-un răspuns trimis prin e-mail la întrebări.

Mesajele sugerează de asemenea că Dodon era deosebit de receptiv la cererile Moscovei. În februarie 2020, a cerut informaţii despre o persoană pe care „partenerii estici” ai Moldovei insistau să fie inclusă în consiliul de securitate al ţării.

Două luni mai târziu, în timpul unei dispute legate de capacitatea regiunii separatiste Transnistria de a transporta cereale, Dodon a cerut ofiţerului de informaţii actualizări.

„Îmi scriau ruşii”, a spus el.

În scrisoarea sa deschisă, Dodon a făcut referire la „acuzaţii nefondate şi false privind activităţile mele”.