Medicii, surprinşi de eficacitatea unui medicament simplu împotriva cancerului de colon
Într-un studiu condus de cercetători de la Karolinska Institutet şi Spitalul Universitar Karolinska din Suedia, pacienţii cu cancer colorectal care au luat zilnic o doză mică de aspirină după operaţie au avut o probabilitate mult mai mică de a vedea boala revenind, dar numai dacă tumorile lor prezentau modificări genetice specifice.
Studiul s-a concentrat asupra modificărilor din calea de semnalizare PI3K, care ajută la controlul modului în care celulele cresc şi supravieţuiesc. Când această cale este perturbată de mutaţii, poate determina dezvoltarea cancerului. Aproximativ 37% dintre pacienţii din studiu prezentau aceste modificări genetice, ceea ce i-a făcut eligibili pentru o analiză ţintită.
Rezultatele studiului şi riscul de recidivă
Participanţii au fost repartizaţi aleatoriu să ia fie 160 mg de aspirină pe zi, fie un placebo, timp de trei ani după operaţie. Rezultatele au arătat un beneficiu clar. Dintre pacienţii cu mutaţii cheie ale genei PIK3CA, cancerul a recidivat la 7,7% dintre cei care au luat aspirină, comparativ cu 14,1% în grupul placebo. Pacienţii cu alterări genetice similare au înregistrat rezultate similare, cu rate de recurenţă de 7,7% faţă de 16,8%. În ansamblu, aspirina a redus riscul de recurenţă cu aproximativ jumătate.
Studiul, cunoscut sub numele de ALASCCA, a inclus peste 3.500 de pacienţi trataţi în 33 de spitale din Suedia, Norvegia, Danemarca şi Finlanda. Este unul dintre primele studii randomizate care confirmă indiciile anterioare din cercetările observaţionale conform cărora aspirina ar putea îmbunătăţi rezultatele după diagnosticarea cancerului colorectal.
Cancerul colorectal rămâne o provocare majoră pentru sănătatea globală, cu aproape două milioane de cazuri noi diagnosticate în fiecare an. Chiar şi după operaţie, mulţi pacienţi se confruntă cu un risc semnificativ de recidivă a bolii, în special dacă celulele canceroase s-au răspândit deja dincolo de tumora iniţială.
„Aspirina este testată aici într-un context complet nou, ca tratament de medicină de precizie. Acesta este un exemplu clar al modului în care putem folosi informaţiile genetice pentru a personaliza tratamentul şi, în acelaşi timp, pentru a economisi atât resurse, cât şi suferinţă”, spune prima autoare, Anna Martling, profesoară la Departamentul de Medicină Moleculară şi Chirurgie al Institutului Karolinska şi chirurg consultant senior la Spitalul Universitar Karolinska.
Cum ar putea acţiona aspirina
Cercetătorii consideră că aspirina acţionează prin mai multe mecanisme care se suprapun. Ea poate reduce inflamaţia, limita activitatea trombocitelor care ar putea contribui la răspândirea cancerului şi interfera cu creşterea tumorii. Împreună, aceste efecte pot îngreuna fixarea celulelor canceroase rămase după operaţie.
„Deşi nu înţelegem încă pe deplin toate legăturile moleculare, rezultatele susţin puternic raţiunea biologică şi sugerează că tratamentul ar putea fi deosebit de eficient în subgrupuri de pacienţi definite genetic”, spune Anna Martling.
Studiul a evidenţiat, de asemenea, o îmbunătăţire a supravieţuirii fără boală, aproape 89% dintre pacienţii trataţi cu aspirină rămânând fără cancer după trei ani, comparativ cu aproximativ 79-81% în grupul placebo. Cu toate acestea, tratamentul nu a fost lipsit de riscuri. Au fost raportate efecte secundare severe la 16,8% dintre pacienţii care au luat aspirină, faţă de 11,6% dintre cei care au primit placebo.
Beneficii, riscuri şi accesibilitate
Ceea ce face ca aceste descoperiri să fie deosebit de remarcabile este accesibilitatea tratamentului. Aspirina este deja disponibilă pe scară largă în întreaga lume şi costă mult mai puţin decât majoritatea terapiilor moderne împotriva cancerului. Dacă viitoarele ghiduri vor adopta această abordare, testarea genetică ar putea ajuta la identificarea pacienţilor care au cele mai mari şanse să beneficieze de adăugarea aspirinei în planul lor de tratament.
„Aspirina este un medicament uşor accesibil la nivel global şi extrem de ieftin în comparaţie cu multe medicamente moderne împotriva cancerului, ceea ce este foarte pozitiv”, spune Anna Martling.
Referinţă: „Aspirină în doze mici pentru cancerul colorectal localizat cu mutaţii PI3K” de Anna Martling, Ida Hed Myrberg, Mef Nilbert, Henrik Grönberg, Fredrik Granath, Martin Eklund, Tom Öresland, Lene H. Iversen, Carola Haapamäki, Martin Janson, Karin Westberg, Josefin Segelman, Urban Ersson, Mattias Prytz, Eva Angenete, Rebecka Bergstrom, Markus Mayrhofer, Bengt Glimelius şi Johan Lindberg, 17 septembrie 2025, New England Journal of Medicine.
Studiul a fost finanţat parţial de Consiliul Suedez pentru Cercetare şi Societatea Suedeză pentru Cancer. Cercetătorii declară că nu există conflicte de interese.
