Camera Reprezentanţilor din SUA aprobă sancţionarea Curţii Penale Internaţionale din cauza mandatului emis pentru Netanyahu

Camera Reprezentanţilor a Statelor Unite a votat joi pentru sancţionarea Curţii Penale Internaţionale în semn de protest faţă de mandatele de arestare emise de aceasta împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a fostului său ministru al apărării în legătură cu campania Israelului în Gaza.

Votul a fost de 243 la 140 în favoarea legii "Illegitimate Court Counteraction Act”, care ar sancţiona orice străin care investighează, arestează, reţine sau urmăreşte cetăţeni americani sau ai unei ţări aliate, inclusiv Israel, care nu sunt membri ai Curţii, potrivit Reuters.

45 de democraţi s-au alăturat celor 198 de republicani în susţinerea proiectului de lege. Niciun republican nu a votat împotriva acestuia.

"America adoptă această lege pentru că un tribunal de tip cangur încearcă să îl aresteze pe prim-ministrul marelui nostru aliat, Israelul", a declarat reprezentantul Brian Mast, preşedintele republican al Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, într-un discurs rostit în Parlament înainte de vot.

Votul din Cameră a subliniat sprijinul puternic în rândul colegilor republicani ai preşedintelui ales Donald Trump pentru guvernul Israelului.

CPI a declarat că a luat act de proiectul de lege cu îngrijorare şi a avertizat că ar putea priva victimele atrocităţilor de justiţie şi speranţă.

"Curtea condamnă cu fermitate toate acţiunile menite să ameninţe Curtea şi funcţionarii săi, să submineze independenţa judiciară şi mandatul acesteia şi să priveze milioane de victime ale atrocităţilor internaţionale din întreaga lume de justiţie şi speranţă", se arată într-o declaraţie a CPI.

Prima administraţie a lui Trump a impus sancţiuni asupra CPI în 2020 ca răspuns la investigaţiile privind crimele de război din Afganistan, inclusiv acuzaţii de tortură de către cetăţeni americani.

Aceste sancţiuni au fost ridicate de administraţia preşedintelui Joe Biden, deşi secretarul de stat Antony Blinken a declarat în luna mai a anului trecut că este dispus să colaboreze cu Congresul pentru a impune eventual noi sancţiuni asupra CPI în legătură cu cererea procurorului de a emite mandate de arestare pentru liderii israelieni.

În urmă cu cinci ani, procurorul de atunci al CPI, Fatou Bensouda, şi alţi membri ai personalului au avut carduri de credit şi conturi bancare îngheţate, iar călătoriile în SUA au fost împiedicate.

Observatorii CPI au declarat că noile sancţiuni ar face posibilă vizarea persoanelor care sprijină activitatea Curţii.

"Proiectul de lege este, de asemenea, amplu, deoarece oricine oferă sprijin instanţei în orice caz se expune sancţiunilor", a declarat Milena Sterio, expert în drept internaţional la Cleveland State University.

În decembrie, preşedinta Curţii, judecătoarea Tomoko Akane, le-a spus celor 125 de naţiuni membre ale CPI că "aceste măsuri ar submina rapid operaţiunile Curţii în toate situaţiile şi cazurile şi ar pune în pericol însăşi existenţa sa".

Trump va depune jurământul pe 20 ianuarie pentru un al doilea mandat de preşedinte.

John Thune, noul lider al majorităţii republicane din Senat, a promis examinarea rapidă a legii privind sancţiunile în camera sa, astfel încât Trump să o poată promulga în scurt timp după preluarea mandatului.

CPI este o instanţă permanentă care poate urmări în justiţie persoane pentru crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid şi crimă de agresiune în statele membre sau de către cetăţenii acestora.

Curtea a declarat că decizia sa de a emite mandate împotriva oficialilor israelieni a fost în conformitate cu abordarea sa în toate cazurile, pe baza unei evaluări a procurorului conform căreia existau suficiente dovezi pentru a proceda şi a opiniei că emiterea imediată a mandatelor de arestare ar putea preveni continuarea infracţiunilor.

Republicanii din Congres au denunţat CPI de când aceasta a emis mandate de arestare pentru Netanyahu şi fostul său şef al apărării, Yoav Gallant, acuzându-i de crime de război şi crime împotriva umanităţii în conflictul din Gaza, care durează de 15 luni. Israelul neagă acuzaţiile.