Bulgarii îşi sancţionează corupţii

În curând se vor împlini 100 de zile de când bulgarii ies în stradă să protesteze contra unui guvern pe care îl consideră "corupt" şi "incompetent". Odată cu venirea toamnei şi reînceperea activităţii parlamentare, protestele au cunoscut un nou reviriment. Între 4.000 şi 10.000 de persoane s-au strâns miercuri în faţa Parlamentului de la Sofia pentru a cere demisia guvernului socialistului Plamen Oreşarski.

4 septembrie marchează cea de a 83-a zi de proteste ale bulgarilor şi coincide cu prima şedinţă a parlamentului, după vacanţa de vară. Protestatarii au început să se strângă în faţa guvernului de dimineaţă, pentru a îşi întâmpina aleşii, în prima lor zi de sesiune, cu fluierături şi huiduieli. Unii dintre protestatari au rămas în faţa Parlamentului, pentru a protesta, până seara.

Nu s-au semnalat incidente, deşi un număr mai mic de susţinători ai guvernului s-au adunat şi ei în zona Parlamentului, poliţia separând cele două grupuri.

Potrivit Televiziunii Naţionale Bulgare (TNB) organizatorii protestelor anti-guvernamentale le ceruseră protestatarilor să continue să se comporte paşnic, afirmând că se "aşteaptă la provocări."

Protestatarii vor să transmită un triplu mesaj aleşilor ţării: ei cer demisia imediată a guvernului, organizarea de alegeri anticipate şi un guvern nou, compus din persoane persoane "decente , cinstit şi competent" ( voi, cei de la guvernare neavând nici una dintre aceste calităţi, le transmit protestatarii actualilor guvernanţi), şi solicită o "operaţiune mâinile curate " care să "cureţe" toate legăturile dintre guvern şi Mafie.

Protestele din Bulgaria au început la 14 iunie, după ce guvernul socialist sprijinit de turci şi de ultranaţionalişti a nominalizat la conducerea Agenţiei de Securitate Naţională un personaj extrem de controversat, Delian Peevski, mogul al presei şi investigat pentru corupţie în calitate de fost ministru adjunct.

Deşi Oreşarski a renunţat la numirea lui Delian, ca urmare a reacţiei bulgarilor care au ieşit cu miile în stradă, pentru a sancţiona numirea unui corupt într-un post cheie din administraţia de stat, de atunci protestele nu s-au mai oprit. Bulgarii îşi acuză guvernul că deserveşte interesele mafiei şi este compromis, iar numirea Delian Peevski a fost doar o ultimă picătură care a umplut un pahar foarte plin.

Guvernul a mai făcut câteva numiri controversate înainte de Peevski, precum cea a lui Emil Ivanov, acuzat de extorcare şi de participare la acţiuni mafiote în anii 1990, ca prefect al regiunii Sofia iar preşedintele partidului ultranaţionalist Ataka, Volen Siderov, a fost numit în funcţia de preşedinte al comisiei anti-corupţie a Parlamentului.

Politizarea protestelor bulgare

Protestele, organizate de obicei pe reţelele sociale, au căpătat valenţe noi. Manifestanţilor li s-au alăturat simpatizanţi ai principalului partid din opoziţie, GERB, aduşi cu autocare din diferite părţi ale ţării. "Războiul autocarelor", a scris cotidianul Trud, care informa că, la fel ca Partidul Socialist, şi conservatorii au adus la Sofia simpatizanţi din provincie.

Turnura pe care o capătă protestele nu a fost pe placul tuturor. O parte dintre protestatari s-au declarat nemulţumiţi că GERB "încearcă să profite de acţiunile lor."

Bulgarii nu au uitat guvernarea viciată a GERB, din perioada 2009-2013 şi nu au uitat nici că în februarie 2013, la fel ca şi acum, au ieşit în stradă, miza fiind demisia guvernului în fruntea căruia era, la vremea respectivă, Borisov, liderul GERB. Borisov şi guvernul său au demisionat în februarie 2013, obligaţi de populaţie iar acum se alătură populaţiei, în manifestaţiile contra noului guvern. Un lucru greu de digerat pentru mulţi bulgari.

GERB sprijină manifestanţii nu doar urcându-şi simpatizanţii din provincie în autocare şi trimiţându-i în faţa la Parlament. Fostul premier Boiko Borisov a scris pe Twitter că protestatarii au sprijinul complet al partidului său iar miercuri, de la tribuna Parlamentului, le-a cerut guvernanţilor să demisioneze. Borisov a afirmat că, "dacă socialiştii nu îşi prezintă demisia, ţara va ajunge într-o criză din care nu va mai putea ieşi". În opinia fostului premier, trebuie organizate alegeri anticipate pentru ca alegătorii să se pronunţe.

"Acceptăm apelul [populaţiei] pentru demisia imediată a Guvernului şi ne declarăm pentru noi alegeri până la sfârşitul anului . Ne alăturăm apelului care îi cheamă pe toţi cei care vor demisia guvernului şi organizare de alegeri anticipate să se alăture protestelor stradale din 4 septembrie. Cu cât ies mai mulţi oameni la protestele din aceste zile zile, cu atât mai repede vom avea o schimbare de guvern", a spus declarat liderul GERB.

La rândul său, fostul comisar european Meglena Kuneva, lider al partidului "Bulgaria cetăţenilor", a afirmat că guvernul nu are legitimitatea necesară pentru a guverna. Ea i-a îndemnat de asemenea pe membrii partidului său să participe la proteste.

Între timp, premierul Oreşarski continuă să afirme că nu ceda în faţa presiunilor populaţie şi nu va demisiona.

Televiziunea Naţională Bulgară informează că premierul Oreşarski va prezenta pe 5 septembrie, un raport al celor 100 de zile de guvernare ale executivului său. Raportul premierului ar include "31 de măsuri luate de guvern pentru săraci şi familiile lor" şi se va referi, deasemenea, la plăţile pe care statul de are de făcut în contul datoriilor pe care le are faţă de firme şi la angajamentul statului de a pune capăt practicii de întârziere a rambursărilor de TVA .

Ceea ce, poate, îl va face mai popular.