Bulgaria trebuie să mizeze pe asimilarea voluntară a comunităţilor de români, scrie presa sofiotă

Într-un articol publicat vineri de cotidianul sofiot Sega, se afirmă că Bulgaria trebuie să mizeze pe asimilarea voluntară a comunităţilor de români.

O declaraţie a ministrului român al afacerilor externe Cristian Diaconescu a surprins diplomaţia bulgară nepregătită, ceea ce nu constituie de altfel o premieră. Într-un interviu televizat, Diaconescu a declarat că România va iniţia o discuţie despre delimitarea frontierei martime, precum şi despre statutul minorităţii româneşti în Bulgaria, scrie autorul articolului, Kostadin Kostadinov, care este vicepreşedinte al partidului naţionalist VMRO.

În scandalul care a urmat, în Bulgaria accentul a fost pus pe potenţialul litigiu privind frontiera, în timp ce pentru România are o importanţă mult mai mare problema minorităţii. Nu este deloc întâmplător faptul că, recent, Bucureştiul a avertizat că ar putea bloca prin veto integrarea europeană a Serbiei în cazul în care românii din această ţară nu primesc dreptul de a folosi limba lor maternă în administraţie. România vorbeşte pe un ton şi mai ultimativ când este vorba de Republica Moldova, susţine Kostadinov.

În contextul creşterii fermităţii cu care România îşi apără interesele în ţările vecine, tăcerea autorităţilor bulgare este alarmantă. Într-adevăr, în Bulgaria există anumite comunităţi vlahofone pe care românii încearcă să-i transforme într-o minoritate românească consolidată, comentează politicianul bulgar.

Vlahii locuiesc în special în satele din nord-vestul Bulgariei, în zonele oraşelor Vidin, Bregovo şi Kula, precum şi în unele sate din centrul ţării, în împrejurimile oraşelor Sevlievo, Plevna şi Praveţ. Numărul lor a scăzut progresiv de-a lungul timpului, de la 42.000 în anul 1880 (4,5% din populaţia Bulgariei) la 10.566 persoane în 2001 (0,13% din populaţia ţării). Un alt grup îl constituie aromânii, care însă au rămas foarte puţini, iar persoanele care mai vorbesc această limbă în Bulgaria au trecut deja vârsta de pensionare. Potrivit datelor statistice, în Bulgaria există şi români. În anul 1991, numărul acestora era de 2.491, iar în 2001, de două ori mai puţin - 1.088, se afirmă în publicaţie.

Este interesant că cea mai mare rezervă demografică pentru formarea unei minorităţi româneşti în Bulgaria o reprezintă aşa-numiţii 'copanari', scrie Sega, care precizează că este vorba de o populaţie creştină vlahofonă ce îmbină trăsături din cultura bulgară, dar şi din cea ţigănească. Este aproape imposibil să se stabilească cu certitudine numărul exact al copanarilor, care vorbesc un dialect vlaho-român, dar se ştie totuşi că numărul lor depăşeşte 50.000. Originile acestui grup se trag din vremea când sudul Dobrogei a fost sub stăpânire românească. După ce acest teritoriu devine din nou parte a Bulgariei, în anul 1940, copanarii au rămas în continuare în Bulgaria. Este paradoxal faptul că, în prezent, copanarii sunt cea mai activă parte din populaţia judeţelor Varna şi Dobrici, iar aceştia reuşesc să impună din nou graiul vlaho-român în Dobrogea, se notează în articolul publicat de ziarul Sega.

Numărul total al populaţiei vlahofone din Bulgaria este destul de semnificativ, apropiindu-se de 60.000 de persoane. Această populaţie nu este însă omogenă, nici din punct de vedere lingvistic, nici din cel cultural, nici din cel etnic. În prezent, nu numai că diferitele comunităţi de vlahi din Bulgaria nu se înţeleg unii cu ceilalţi, ci şi chiar românilor din România le-ar fi greu să se înţeleagă într-o conversaţie cu ei. Acest lucru nu împiedică România să se implice intens sub acest aspect în Bulgaria, mai ales după aderarea celor două ţări la UE în 2007, scrie Sega. Românii folosesc deschiderea frontierelor pentru a face propagandă şi pentru a construi o minoritate monolită la sud din Dunăre, adaugă sursa citată. Rezultatele sunt îndoielnice: în unele zone, etnicii români au reuşit să dea lovitura, de exemplu în oraşelul Ignatievo, nu departe de Varna, unde elevii au primit dreptul de a învăţa limba română la şcoală.

Însă, pe de altă parte, datele din ultimul recensământ din 2011 demonstrează că propaganda românească a eşuat, susţine Sega. Doar 3.598 de cetăţeni s-au declarat vlahi şi 866 s-au declarat români, 5.454 de persoane au declarat ca româna ca limba maternă, iar 1815 au declarat că, pentru ei, limba maternă este 'vlaha'. Marea majoritate a copanarilor pe care mizează cel mai mult propaganda românească s-au declarat bulgari, comentează vicepreşedintele partidului VMRO, citat de Sega.

În opinia lui Kostadinov, ceea ce trebuie să facă guvernul bulgar este, 'în primul rând, să nu uite să aducă aminte autorităţilor române că pe teritoriul României trăiesc 500.000 de bulgari care nu beneficiază deloc de aceleaşi drepturi pe care le au puţinii 'români' din Bulgaria. În al doilea rând, guvernul nu trebuie să uite că sunt necesare puţine eforturi pentru integrarea definitivă a diferitelor comunităţi vlahofone. Dacă se acţionează cu atenţie şi răbdare, după numai o generaţie este posibil ca, prin asimilare voluntară, populaţia care în prezent este vizată de propaganda românească să devină parte din etnia bulgară. 'Dacă abandonăm însă această populaţie, nimeni în afară de noi nu va fi de vină dacă în Bulgaria se va forma un al treilea mare nucleu minoritar după cel turcofon şi cel ţigănesc', conchide Kostandinov.

De menţionat că, spre deosebire de România, Constituţia Bulgariei nu recunoaşte existenţa minorităţilor, ci doar a grupurilor etnice. Totodată, în Bulgaria nu există o lege a minorităţilor naţionale şi, din acest motiv, nu există o politică de finanţare şi sprijinire a comunităţilor etnice de către statul vecin. Sprijinul financiar pentru minorităţile etnice poate fi acordat doar în cazul unor proiecte punctuale, din diverse domenii, cum ar fi proiecte de ordin cultural sau educaţional.

În România, conform recensământului din 2002, există circa 8.000 de etnici bulgari. Potrivit site-ului MAE, localităţi cu populaţie compactă de naţionalitate bulgară există în judeţul Timiş. În şcolile cu limba de predare româna, se studiază limba bulgară ca limbă maternă (3-4 ore pe săptămână). Reprezentativ este Liceul Teoretic 'Sfinţii Kiril şi Metodiu' din localitatea Dudeştii Vechi, judeţul Timiş, care cuprinde toate ciclurile de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial şi liceal.În zonele de sud ale ţării, unde trăiesc etnici bulgari, studiul limbii bulgare este organizat în cadrul comunităţilor, iar pentru formarea specialiştilor cu studii superioare, în cadrul Universităţii din Bucureşti funcţionează o catedră/specialitate de limbă şi literatură bulgară şi un lectorat de limba şi literatura bulgară.