Brigitte Bardot moare la 91 de ani, lasă o moştenire controversată de activism pentru extrema dreaptă franceză

Duminică a fost anunţată moartea legendei cinematografiei franceze Brigitte Bardot, la vârstă de 91 de ani. În timpul vieţii sale, ea a fost un sex-simbol al anilor 1960 care mai târziu a devenit o militantă pentru drepturile animalelor şi o susţinătoare declarată a extremei drepte franceze, scrie France24.

După ce cariera sa cinematografică a catapultat-o către faima mondială şi statutul de sex-simbol, ea s-a retras brusc într-o existenţă de pustnic în staţiunea Saint-Tropez de pe Riviera Franceză, la vârstă de doar 39 de ani, pentru a se concentra pe activismul pentru bunăstarea animalelor.

În 1986, ea a înfiinţat Fundaţia Brigitte Bardot dedicată protecţiei animalelor. A militat pentru puii de focă şi elefanţi, a cerut abolirea sacrificării rituale a animalelor – în special practica musulmană de a sacrifica oi în timpul sărbătorilor religioase anuale – şi închiderea abatoarelor de cai.

Pe măsură ce activismul ei s-a intensificat, la fel s-a întâmplat şi cu reacţiile negative la declaraţiile sale politice. Remarcile publice ale lui Bardot despre imigraţie, islam şi homosexualitate au îndepărtat mulţi dintre fanii ei şi au dus la o serie de condamnări pentru incitare la ură rasială.

Între 1997 şi 2008, ea a fost amendată de cinci ori de către instanţele franceze pentru comentariile sale, în special cele care vizau comunitatea musulmană din Franţa.

Într-un caz, o instanţă din Paris a amendat-o cu 15.000 de euro pentru că a descris musulmanii ca „această populaţie care ne distruge, distrugând ţara noastră prin impunerea actelor sale”.

Ea a fost condamnată şi pentru discursuri instigatoare la ură, pentru comentariile în care se referea la locuitorii teritoriului francez de peste mări, Insula Reunion, ca fiind „sălbatici”.

În 1992, s-a căsătorit cu Bernard d’Ormale, fost consilier al Frontului Naţional de extremă dreapta, şi, mai târziu, a susţinut public liderii succesivi ai partidului, Jean-Marie Le Pen şi fiica sa, Marine Le Pen.

Bardot a numit-o pe aceasta din urmă „Ioana d’Arc a secolului XXI”.

Jordan Bardella, şeful Frontului Naţional de extremă dreapta al lui Le Pen, a fost printre primii care i-au adus un omagiu duminică.

„Astăzi, poporul francez a pierdut-o pe Marianne pe care o iubea atât de mult, a cărei frumuseţe uimea lumea”, a scris el pe X.

În ultima sa carte, „Mon BBcedaire” („Alfabetul meu BB”), publicată cu doar câteva săptămâni înainte de moartea sa, ea a criticat dur ceea ce a descris ca fiind o Franţă „plictisitoare, tristă, supusă” şi oraşul său natal, Saint-Tropez, acum plin de turişti bogaţi pe care ea însăşi i-a ajutat să-l descopere. Cartea conţinea, de asemenea, remarci jignitoare la adresa persoanelor homosexuale şi transgender.