Brăila: Placă memorială la casa tatălui lui Panait Istrati
Panait Istrati (ro.wikipedia.org)
O delegaţie a Primăriei Brăila va merge, săptămâna aceasta, în Grecia, la casa tatălui scriitorului român Panait Istrati, pentru a duce o placă memorială realizată cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naşterea celui apreciat de Marin Sorescu drept "primul Soljeniţîn din literatura europeană".
"Inscrisul este în limba greacă, limba română şi limba engleză. Poate ar fi fost bine să fie şi în limba francez" spune primarul de Brăila, Aurel Simionescu.
Casa memorială "Panait Istrati" din Brăila, aflată în proces de restaurare, va fi gata în curând, vizitatorii putând vedea aici manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, fotografii şi alte obiecte care au aparţinut lui Panait Istrati şi soţiei sale Margareta.
Scriitorul Panait Istrati a fost sărbătorit la Brăila, locul naşterii sale, la sfârşitul acestei săptămâni, la împlinirea a 125 de ani de la naştere, în cadrul unor manifestări, organizate sub genericul "Zilele Panait Istrati".
Manifestările au cuprins o expoziţie memorială "Panait Istrati - 125", la Muzeul Brăilei, o expoziţie de ex-librisuri, organizată la Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila, lansarea de carte "Chira Chiralina", ediţie bilingvă, decernarea medaliei aniversare "Panait Istrati - 125" şi dezvelitea a două plăci memoriale, la casa unde s-a născut Panait Istrati şi la şcoala unde a învăţat.
"Este o blasfemie cum e tratat acum Panait Istrati, având în vedere că este o perioadă de libertate totală. Panait Istrati a fost singurul dizident autentic, în ceea ce priveşte atitudinea faţă de URSS. Chiar Marin Sorescu spunea, în aprilie 1996, că Panait Istrati este primul Soljeniţîn din literatura europeană. Probabil aceasta este explicaţia pentru care Panait Istrati este tratat aşa", a spus directorul Muzeului Brăilei, dr. Ionel Cândea.
Expoziţia memorială organizată la Muzeul Brăilei cuprinde obiecte care i-au aparţinut scriitorului sau care sunt definitorii pentru viaţa sa, în special cărţi, în limbile franceză, română şi greacă, dar şi multe alte ediţii în alte limbi străine, în majoritate din patrimoniul Casei Memoriale Panait Istrati, care deocamdată este în reabilitare.
"În jurul anului 1935, când s-a realizat o statistică, s-a stabilit că Istrati era deja tradus în 27 de limbi, ceea ce demonstrează că Panait Istrati nu a avut numai un succes de librărie, ci a pătruns în foarte multe medii culturale din întreaga lume, ajutat probabil de faptul că scria în limba franceză", a spus directorul adjunct al Muzeului, dr. Zamfir Bălan.
În expoziţie mai sunt prezentate şi obiectedin invetarul personal aparţinând lui Panait Istrati: celebra sa pălărie, două serviete, ceasul cu cadran triunghiular, panoul de fotograf ambulant şi chiar ghetele sale cumpărate de la atelierul lui Gheorghe Ionescu de la Paris, imobil unde a şi locuit o vreme, în subsol şi unde a scris mute din operele sale.
