Bolojan explică de ce a tăiat posturile la Senat şi a schimbat programul de muncă: Cum tăiau frunza la câini mulţi dintre angajaţi
Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, a explicat, într-o intervenţie la Euronews, motivul pentru care a decis să taie aproximativ 200 de posturi din instituţia pe care o conduce: sunt mulţi dintre angajaţi care nu-şi justifica salariu şi nici nu prea trec pe la serviciu.
"Haideţi să vă dau câteva exemple. Personalul este supradimensionat. Pe lângă fiecare comisie parlamentară există un număr de funcţionari parlamentari care trebuie să susţină lucrările comisiilor respective, să documenteze, să facă rapoarte, să verifice anumite chestiuni, să vină cu soluţii, să-i ajute pe parlamentari. Deci, volumul de muncă de la o comisie este direct proporţional şi poate fi relativ uşor verificat cu numărul de legi care sunt avizate de comisie, pentru care se dau, deci, avize, se întocmesc rapoarte şi aşa mai departe.
Şi atunci, verificând volumul de activitate, îţi dai seama ce comisii sunt încărcate şi care sunt comisii foarte lejere. Şi ai o comisie, cum este cea juridică sau de buget, care are cele mai multe legi - aşa este greutatea acestor comisii - şi ai comisia de regulament, care se întâlneşte o dată la două luni de zile şi are câte un raport sporadic. Or, nu poţi să ai la aceste comisii câte cinci angajaţi, şi la una care are de lucru din greu, şi la una care practic nu face nimic", a afirmat Ilie Bolojan.
Potrivit şefului Senatului, întrebarea este ce fac cei cinci oameni pe parcursul celor două luni când nu au şedinţe, ca oamenii să înţeleagă cât se poate de clar.
"N-are nimeni nicio problemă cu un funcţionar în Parlament, cu salariul lui, dar trebuie să-şi justifice acest salariu, pentru că altfel aceşti bani sunt o pierdere, un consum inutil din banii pe care-i luăm de la cetăţeni sub formă de taxe şi de impozite şi cei pe care România îi ia sub formă de credite. Acesta este adevărul şi v-am dat un exemplu cât se poate de clar legat de acest lucru.
În ceea ce priveşte programul de lucru, datele arată foarte clar că în zilele de luni şi de marţi, când este o activitate parlamentară plină, prezenţa este normală la birouri. Începând de miercuri, joi, vineri, lucrurile arată total diferit. Faptul că până acum n-a fost un sistem de pontaj este o problemă. Faptul că l-am introdus, aşa cum există în orice instituţie normală din ţară asta, în orice companie privată, mi se pare o chestiune de bun-simţ şi de normalitate şi sunt convins că, dacă vor munci nu doar 2-3 zile pe săptămână, ci 4-5 zile, un om poate să facă o treabă mult mai bună", a punctat Ilie Bolojan.
În acelaşi timp, liderul PNL a anunţat că s-a extins programul de lucru.
"Va fi de luni şi miercuri - plenul Senatului. Marţi, comisiile. Joi vor fi dezbateri pentru a vedea ce spun cei interesaţi despre un proiect de lege, pentru a auzi ce spun experţii, în aşa fel încât să putem să gândim mai bine cum arată un proiect de lege, să-l facem cât se poate de clar, fără echivoc, ca oamenii să îl poată pune în practică fără să aibă nevoie de interpretări şi traducere. Cred că este un lucru bun.
Cotele de combustibil care sunt alocate au fost reduse şi se va dovedi că o maşină, într-o lună, nu trebuie să consume 700 de litri de combustibil ca să deservească un cabinet parlamentar. Gândiţi-vă că sunt mulţi oameni care au fost angajaţi direct, fără concurs, şi oamenii aceia sunt moşteniţi de la un cabinet la altul şi, pur şi simplu, când vrei să lucrezi ceva, te trezeşti în cabinet cu oameni care nu au nicio competenţă în domeniul din care tu ai nevoie", a conchis Ilie Bolojan.
Cine pleacă şi cine rămâne la Senat
Jurnalist: Ce garanţii le oferiţi oamenilor? Am văzut şi această discuţie astăzi în Parlament, la Senat, că vor fi aleşi cei care au competenţe pentru funcţiile pe care le ocupă.
Ilie Bolojan: Există o procedură legală în România, care prevede cum se fac reducerile de personal într-o instituţie publică. Se stabileşte câte posturi vor rămâne. Aceasta a fost o decizie a Biroului Permanent, care trebuie validată în plenul Senatului. Asta se va întâmpla, sper eu, la începutul lunii viitoare. În condiţiile în care, de exemplu, într-un loc, din 5 funcţionari rămân 2, ca să dau un exemplu de la acea comisie - v-am dat o comisie, dar sunt mai multe comisii în această situaţie -, atunci o comisie formată din funcţionari publici, care este organizată de conducerea direcţiei ce coordonează această echipă de 5 oameni, organizează un concurs. În baza acestui concurs, pe care îl dau toţi cei care sunt afectaţi de această reducere din comisia respectivă, în loc de 5, vor rămâne 2. Ei sunt dimensionaţi acum în funcţie de volumul de activitate.
Sunt două situaţii. Una pe care eu am respectat-o în toate instituţiile pe care le-am condus când au fost reduceri. I-am rugat pe directorii care fac aceste concursuri, pe şefii de servicii, să le facă corect şi cinstit. Pentru că, rămânând doar 2 oameni, care sunt normaţi exact pentru volumul de muncă al comisiei, dacă nu sunt ambii profesionişti, nu mai ai cui să repartizezi munca. Nu merge altfel. Dacă însă nu vor face concursuri corecte, vă daţi seama că asta se va vedea, pentru că oamenii ştiu cine este un profesionist, cine îşi face treaba, cine nu-şi face treaba. Şi cei care vor organiza concursurile se vor compromite, iar cei care vor considera că acele concursuri n-au fost organizate corect conform legii, sigur, vor putea să le conteste în instanţă.
Dar eu am rugat şi sindicatul şi am garantat tuturor că, dacă vrem într-adevăr să avem profesionalism şi meritocraţie, atunci aceste concursuri trebuie organizate corect. Asta am făcut peste tot, atât la Primăria Oradea, cât şi la Consiliul Judeţean, şi s-a dovedit că aceste instituţii, dacă îşi respectă profesioniştii - şi i-au respectat -, la fel cum se va întâmpla şi la Senat, funcţionează mult mai bine, iar banii pe care îi încasăm de la cetăţeni nu sunt risipiţi.
Iar dacă noi, Senatul, care vom avea un pachet de legi pe ordinea de zi în perioada următoare, care va stabili că nu se indexează pensii sau salarii, nu arătăm că am înţeles asta şi în curtea noastră, nu mai avem autoritatea nici să votăm aceste legi, nici un minim respect din partea cetăţenilor şi nici, cum să vă spun, posibilitatea să le cerem şi instituţiilor care sunt în coordonarea noastră să-şi facă datoria.
Deci, aici nu este o acţiune nici de imagine, nici o acţiune de politică, ci pur şi simplu o chestiune de responsabilitate şi eu cred că, în fiecare instituţie publică din ţara asta, de la nivel central, de la nivel local, este loc de mai bine. Peste tot trebuie făcută o analiză: ce livrăm noi pentru cetăţeni? La ce costuri avem nevoie de aceste posturi? Toate posturile sunt necesare? În ce condiţii? Hai să vedem cum facem lucrurile mai bine.
Pentru că, dacă nu îmbunătăţim serviciile noastre, dacă nu ne scădem cheltuielile, nu avem cum să ne aşteptăm că vom îndrepta lucrurile. Asta nu este o soluţie magică, dar este o soluţie necesară. Şi dacă probabil nu era acea manifestaţie pe holuri, poate nici n-aţi fi auzit de aceste măsuri. Pentru că nu era o chestiune spectaculoasă, mi se pare o chestiune care trebuie făcută peste tot, în condiţii decente.
Jurnalist: Când credeţi că ar trebui să se termine restructurarea şi, potrivit estimărilor dumneavoastră, care sunt salariile, de unde până unde se duc? Şi, ştiţi, aş mai avea o curiozitate. Fiecare cetăţean care intră în Parlament, chiar noi, jurnaliştii, am văzut că există în lift personal care apasă pe butoane şi te întreabă la ce etaj să ajungi. Restructurarea pe care o propuneţi dumneavoastră va presupune eliminarea şi acestor locuri de muncă?
Ilie Bolojan: Nu. O parte din cei care sunt în structura clădirii sunt la Camera Deputaţilor, o parte sunt la Senat. Camera Deputaţilor are o parte mai mare, inclusiv din serviciile administrative, pentru că au o pondere mai mare, şi noi ne-am ocupat doar de ceea ce ţine de Senat.
În ceea ce priveşte nivelul de salarii, ele, în mod clar, diferă. Cu cât ai o funcţie mai înaltă, nu ştiu, director general, director, cu atât ai un salariu mai mare, cu cât ai o poziţie de execuţie, cu atât salariul este mai mic. Dar, din punctul meu de vedere, nu nivelul salariului este cea mai mare problemă, pentru că oamenii, vă daţi seama, fiecare caută un câştig mai bun. Problema este ce faci tu pentru acel salariu. Vii la serviciu în primul rând? Faci ceva? Aduci un plus pentru salariul pe care îl primeşti? Dacă da, perfect. Dar dacă nu vii la serviciu uneori?
Dacă, fiind întrebat ce faci, ce ai făcut în ultima perioadă, e greu să spui ce ai făcut, atunci, indiferent cât de mare sau mic ar fi salariul, el nu se justifică. Şi nicio companie privată şi niciun om care lucrează corect şi cinstit în sectorul public sau în sectorul privat din România nu cred că este de acord cu acest lucru.
Jurnalist: Şi când se va termina restructurarea?
Ilie Bolojan: Această restructurare va dura maximum două luni de zile, pentru că este necesar să organizăm mai multe concursuri. De asemenea, există persoane care sunt detaşate din instituţie, iar cei care sunt detaşaţi şi nu există o obligaţie - de exemplu, unii sunt europarlamentari sau parlamentari, sunt suspendaţi de drept sau sunt oameni suspendaţi din motive obiective, cum ar fi concediile de maternitate - vor fi rechemaţi, în aşa fel încât cei care optează să rămână la Senat să rămână la Senat, iar pentru ceilalţi, care nu rămân, posturile vor fi vacantate şi aceste posturi vor fi desfiinţate.
Este o procedură care nu se poate face de pe o zi pe alta şi va fi nevoie, aşa cum v-am spus, şi de aprobarea plenului Senatului pentru această organigramă redusă.
